Pruritul sau cum se spune în popor, "senzaţia de mâncărime a pielii" este un simptom neplăcut, care poate să fie semnul unor alergii, al unor probleme dermatologice sau al unor afecţiuni hepatice, renale, tiroidiene sau oncologice.
Simptom al bătrâneții
Medicul Cătălina Panaitescu explică pe Ateliere Medicale care este legătura dintre prurit și bătrânețe.
”Pruritul este un simptom frecvent întâlnit după vârsta de 65 de ani, a cărui abordare în practica clinică ridică adesea probleme, deoarece etiologia lui este de cele mai multe ori multifactorială.
Există mai multe ipoteze în legătură cu cauzele apariției pruritului la persoanele în vârstă:
- alterarea barierei cutanate, ca urmare a modificărilor induse de vârstă la nivelul stratului cornos, asupra pH-ului, activității glandelor sebacee și sudoripare, turnover-ului celular;
- imunosenescența, cu dezechilibre imunologice inclusiv la nivel cutanat;
- neuropatiile centrale/periferice asociate cu vârsta.
La acestea se adaugă pruritul care apare în diverse boli cutanate sau sistemice și pruritul psihogen.
Ca urmare, anamneza va trebui să precizeze următoarele aspecte legate de prurit:
- topografie – localizat sau difuz;
- durată – acut sau cronic;
- cronologie – diurn sau nocturn, sezonalitate;
- circumstanțe de apariție – administrare de medicamente, boală sistemică etc.
- factori declanșatori (stres, agenți iritanți), agravanți (baie, efort, transpirație) și calmanți (repaus, frig);
- simptome și semne asociate – diestezii sau parestezii, leziuni cutanate și succesiunea apariției acestora (înainte sau după instalarea pruritului);
- consecințele asupra calității vieții pacientului – tulburări de somn (criteriu de gravitate!), izolare social”, explică medicul.
Vezi și: Berea fără alcool, 8 beneficii uimitoare. Hameiul are proprietăți terapeutice
Diagnostic
Examenul clinic va fi unul complet, cu atenție la palparea ganglionilor limfatici periferici, ficatului și splinei. Pentru orientarea etiologică se vor avea în vedere principalele cauze ale pruritului, care sunt:
- boli cutanate – xeroza cutanată, dermatita de contact iritativă sau alergică, dermatita atopică, dermatita seboreica, psoriazisul, urticaria ș.a.;
- boli sistemice – boala de rinichi cronică, patologia hepatobiliară obstructivă ș.a.;
- idiopatice – pruritul senil.
Dificultatea diagnosticului etiopatogenic în cazul pacienților vârstnici este de dată, în general, de prezența multimorbidității și a tratamentelor farmacologice asociate (sunt frecvent asociate cu prurit tratamentele cu aspirină, inhibitori ai enzimei de conversie a angiotensinei, amiodaronă, clorochină, opiacee). Ca urmare, în afară de anamneză sunt necesare și o serie de investigații de laborator și paraclinice pentru identificarea unor eventuale patologii sistemice (diabet zaharat, boli renale, hepatice sau hematologice, dar și parazitoze, hiper- sau hipotiroidie, alterări imunologice ș.a.):
- hemogramă completă, cu frotiu de sânge periferic
- sideremie, feritină
- VSH, proteina C reactivă
- calciu seric
- glicemie à jeun, hemoglobină glicozilată
- probe hepatice
- uree și creatinină serice
- HIV, VHA, VHB, VHC
- biopsie cutanată pentru examen histopatologic sau prin imunofluorescență în cazul pruritului cronic sau prezența leziunilor inflamatorii/cu excoriații;
- alte investigații de laborator și imagistice considerate necesare.
Prezența pruritului la un pacient > 65 de ani nu trebuie neglijată, cu atât mai mult în lipsa unei cauze evidente deoarece, pe lângă riscul unei patologii oncologice subiacente – atenție la pruritul de apariție relativ recentă (< 1 an)! – el poate fi motivul unei alterări profunde a calității vieții acestuia și anturajului său”, mai explică medicul.
Pruritul: ce este și cine îl determină. Dezinfectanții, pe lista vinovaților
Senzația de mâncărime pe tot corpul poate fi generată boli de piele (psoriazis, boli autoimune, urticaria), de insuficiența renală, diabet, hipertiroidism sau de prezența unor afecțiuni oncologice. Totodată, există persoane sensibile la diverse medicamente (antibiotice, substanțe anticonvulsivante), care pot manifesta stare de mâncărime în urma acestora.
Dezinfectanții
Pandemia cauzată de virusul COVID-19 a venit cu o serie de măsuri și restricții necesare pentru prevenirea răspândirii virusului, dar dăunătoare pentru sănătatea altor organe din corp. Printre acestea se numără și folosirea repetată a dezinfectanților. Folosirea în exces a substanțelor pentru igienizarea pielii, a hainelor sau a locuințelor poate avea efect iritant pentru o anumită categorie de persoane.
Dezinfectanții pot cauza dermatite de contact care se manifestă ca niște alergii ale pielii. Pruritul este unul dintre principalele semne care apare în urma alergiei la substanțele din dezinfectanți. Alte manifestări se referă la înroșirea și încălzirea zonei (inflamația și iritația pielii), uscarea pielii sau apariția unor secreții la nivelul acesteia.
Din acest motiv, persoanele sensibile sau care suferă de alergii repetate trebuie să fie atente la produsele dezinfectante pe care le folosesc și să le înlocuiască cu substanțe igienizante mai prietenoase cu pielea.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
