Mai exact, noul Protocol terapeutic (link direct către protocol) arată că este rațional ca AINS (antiinflamatoarele nesteroidiene) să fie administrate fie ca antitermice, fie ca antiinflamatoare pacienților COVID-19, evident, ținând cont de contraindicații generale ale acestor medicamente și de posibilele lor efectele adverse.
Mai exact, protocolul stipulează, la subcapitolul „Intervenții terapeutice controversate” că:
„A existat o reticență privind utilizarea AINS în tratamentul COVID-19, legată de inhibarea efectului benefic al inflamației, susținută de date clinice restrânse; este rațional să se administreze în scop simptomatic fie antitermice, fie AINS, ținându-se cont de contraindicații generale și de efectele adverse posibile ale fiecărei categorii de medicamente. Pacienții aflați în tratament cu AINS pentru diverse afecțiuni pot continua dacă nu există interacțiuni medicamentoase majore cu medicația pentru COVID-19, cu monitorizarea efectelor adverse”.
Textul este, în fapt, o reperație a scandalului provocat în primăvară de ministrul francez al Sănătății, care a spus că ibuprofenul nu ar fi indicat în tratamentul pacienților COVID, ceea ce ulterior s-a dovedit neadevărat. Sute de experți, inclusiv români, au arătat că afirmația demnitarului nu avea o bază științifică și că zeci de studii realizate în tipul pandemiei au arătat eficacitatea ibuprofenului și a altor antiinflamatoare nesteroidiene.
Cunoscutul medic pediatru conf univ dr Mihai Craiu a explicat, EXCLUSIV la DC Medical, că scandalul „s-a finalizat cu o mulțime de studii epidemiologice foarte serioase, și care au dovedit nu numai că ibuprofenul nu face rău la infecția COVID, ba din contra ar putea fi folosit în tratamentul anumitor forme de infecție cu SARS CoV-2, faimosul studiu Liberate, făcut în Marea Britanie, care a dovedit efecte favorabile”.
De asemenea, Prof. Univ. Dr. Farm. Dumitru Lupuleasa a explicat, EXCLUSIV la o Dezbatere a DC Medical, că s-au făcut zeci de studii care au arătat că ibuprofenul este sigur și că acesta chiar are efecte notabile în tratamentul pacienților COVID-19.
„Un studiu din Danemarca a fost foarte interesant, care făcea o paralelă între pacienți care au utilizat acest antiinflamator și pacienți care nu au utilizat. Se constată că rata de internare este cam aceeași și mortalitatea este ceva mai ridicată la cei care nu au utilizat antiinflamatorul respectiv și mai bună la cei care au utilizat, și înainte și după ce au fost confirmați ca pozitivi, cu rezultate bune”, a spus Dumitru Lupuleasa.
Și Doctorul militar Valeriu Gheorghiță, medic primar în Boli Infecțioase, cel care conduce campania de vaccinare anti COVID-19 în România, a epxlicat, la aceeași dezbatere, că „nu putem să alocăm o indicație anume pentru un tip de antiinflamatoare nesteroidiene pentru că, în mare, ele au același rol, funcționează prin același tip de mecanism. Însă, este cât se poate de evident azi că ele nu sunt medicamente care pot să agraveze simptomatologia pacientului. Dimpotrivă, ele au efecte benefice în mod deosebit pe partea de ameliorarea simptomatologiei care, până la urmă, acuză un disconfort important pentru pacient”
Ce spun și alți experți români despre antiinflamatoarele nesteroidiene (AINS), aflați în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
