Proteinele sunt parte componentă din fiecare celulă umană, iar la baza lor se află aminoacizii, care au un rol esențial în organism. Sunt responsabile de modul în care funcționează celulele, fiind implicate în structura, funcțiile și refacerea țesuturilor și a organelor. Complexitatea proteinelor este dată de faptul că sunt necesare 20 de tipuri diferite de aminoacizi pentru crearea unei singure proteine, arată Biblioteca Națională de Medicină.
Proteinele, necesarul zilnic
În funcție de vârstă, fiecare are nevoie de o anumită cantitate de proteine, astfel:
- copiii sub vârsta de 4 ani: 13 grame de proteine pe zi;
- între 4 și 8 ani: 19 grame;
- între 9 și 13 ani: 34 de grame;
- persoanele de sex feminin de peste 14 ani: 46 de grame;
- băieții cu vârste între 14 și 18 ani: 52 de grame;
- bărbații de peste 19 ani: 56 de grame pe zi.
Proteinele, nevoia din spatele gustărilor
Dacă apare dorința de gustări mai puțin sănătoase, hipercalorice, ori la ore târzii, explicația cercetătorilor este că organismul nu are doar o poftă de ”ceva bun”, ci o nevoie de proteine, potrivit unui studiu publicat în revista Obesity, notează EatThis.
Astfel, studiul a implicat o analiză a datelor din cadrul National Nutrition and Physical Activity Survey, analiză desfășurată în perioada iunie 2011 și iunie 2012.
Luând în considerare obiceiurile alimentare și fizice a 9.341 de adulți cu o vârstă medie de 46,3 ani, oamenii de știință de la Universitatea din Sydney au constatat că aportul energetic din alimentația participanților era alcătuit, în general, din 30,9% grăsimi, 43,5% carbohidrați, 18,4% proteine, 4,3% alcool și 2,2% din fibre.
Astfel, potrivit studiului, cei care nu au consumat suficiente proteine la mucul dejun sau la prima masă a zilei, au mâncat mai mult în timpul zilei comparativ cu cei care au avut un aport suficient de proteine în prima parte a zilei.
De asemenea, cei care au avut un aport consistent de proteine la la micul dejun au mâncat mai puțin în timpul zilei.
Totodată, cercetările au evidențiat faptul că acei participanți care au mâncat mai puține proteine la micul dejun au consumat, în timpul zilei, alimente bogate în grăsimi, zahăr și sare, dar și mai mult alcool, respectiv mai puține alimente sănătoase, precum cereale, fructe, legume, lactate și carne.
Mai mult decât atât, cercetătorii au descoperit că unul dintre motivele pentru care participanții la studiu nu au consumat niveluri adecvate de proteine s-a datorat, probabil, unui aport ridicat de alimente procesate.
Proteinele și legătura cu obezitatea
Acest aport ridicat de alimente procesate de calitate scăzută înlătură alimentele proteice care favorizează sațietatea, limitează consumul excesiv de alimente calorice și sărace în nutrienți și reduc riscul de obezitate.
”Este din ce în ce mai clar că organismul nostru mănâncă pentru a satisface o țintă proteică. Dar problema este că alimentele din dietele occidentale au din ce în ce mai puține proteine.
Așadar, trebuie să consumați mai mult pentru a vă atinge ținta de proteine, ceea ce vă ridică efectiv aportul zilnic de energie”, susține prof. David Raubenheimer, unul dintre autorii studiului.
”Pe măsură ce oamenii consumă mai multe alimente nesănătoase sau alimente foarte procesate și rafinate, își diluează proteinele alimentare și își cresc riscul de a fi supraponderali și obezi, ceea ce știm că sporește riscul de boli cronice”, afirmă dr. Amanda Grech, cea care a condus studiul.
Astfel, nutriționiștii salută rezultatele studiului despre care spun că sunt ”incredibil de precise”, subliniind că mulți dintre noi consumăm alimente procesate, zi de zi, chiar și de mai multe ori pe zi, iar efectele se foarte vizibile.
”Atunci când corpul nostru este inflamat cronic și suntem plini de deficiențe, putem experimenta oboseala, pofte puternice de zahăr și incapacitatea de a pierde din greutate”, susține nutriționistul Kylene Bogden.
Proteinele, surse de proveniență
Necesarul de proteine se poate aduce în organism din surse de origine animală, respectiv vegetală. Astfel, sursele de proteine de origine animală includ:
- carne slabă (vită, porc sau miel)
- carne de pasăre
- ouă
- pește și fructe de mare
- produse lactate
- pulberi de proteine din zer.
Sursele de proteine pe bază de plante includ:
- fasole
- mazărea
- nuci
- linte
- semințe
- produse din soia
- pulberi proteice pe bază de plante.
Dieta occidentală, efecte nocive asupra imunității. Medic: Microbiota nu iubește zahărul
Dieta occidentală bogată în grăsimi și zahăr poate duce la obezitate, sindrom metabolic și diabet, iar acest lucru a fost dovedit științific de cercetătorii de la Universitatea Columbia, care au investigat efectele inițiale ale acestei diete asupra microbiomului șoriceilor.
Potrivit studiului, după numai patru săptămâni de dietă, animalele au prezentat caracteristici ale sindromului metabolic, cum ar fi creșterea în greutate, rezistența la insulină și intoleranță la glucoză. Iar la nivel intestinal a scăzut numărul de bacterii benefice și a crescut numărul de bacterii patogene.
Dezechilibrul microbiotei scade imunitatea, prin dispariția celulelor Th17 cu efect protector. Interesant este că șoriceii își revin rapid odată cu eliminarea zahărului din dietă. Citește mai departe AICI.
Vezi și: Cum să ne reglăm ceasul biologic cu orele de masă. Hâncu: Hormonii noștri o iau razna
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
