Programul național de transplant funcționează și are o activitate bogată și în creștere față de anul trecut, a explicat dr Radu Zamfir, EXCLUSIV la Academia de Sănătate. Și asta în ciuda problemelor apărute din cauza pandemiei de COVID-19. El a dat cifrele exacte:
„Anul acesta, până în acest moment, au fost 47 de donatori reali, dacă îl punem la socoteală și pe cel de astăzi sunt 48. După data de 26 februarie, momentul în care a început pandemia în țara noastră, cu primul caz confirmat de COVID-19 în România, până în prezent au fost 28 de donatori. Centrele care au contribuit la aceasta au fost Oradea – cu 8 cazuri, Spitalul Floreasca (București, n.r.) cu 6 cazuri, Baia Mare cu 3 cazuri, Cluj cu 2 cazuri, Iași cu 2 cazuri, Spitalul Militar din București cu 1 caz, Satu Mare cu un caz, Bistrița – 1 caz și Târgu Mureș cu 2 cazuri, iar Spitalul de Copii din Cluj a contribuit și el cu un caz. Acești donatori au dus la realizarea următoarelor tipuri de transplant: 4 transplanturi cardiace, un transplant pulmonar – singurul de anul acesta, transplanturi hepatice au fost 44, din care 39 cu ficat de la donatori în moarte cerebrală și 5 de la donatori în viață, 6 cu cel de astăzi. Transplanturi renale s-au efectuat în număr de 115, de la donatori în moarte cerebrală – 84, iar de la donatori în viață au fost 31 de cazuri”, a explicat dr Radu Zamfir.
Însă, pentru ca programul să poată funcționa în vreme de pandemie a fost nevoie de măsuri de protecție suplimentare. În primul rând au fost testați donatorii, primitorii dar și echipele care efectuau prelevarea de organe și cei care făceau transplantul efectiv.
„Recomandarea Agenției Naționale de Transplant a fost să se continue activitatea atâta timp când raportul risc-beneficiu este în favoarea pacientului. Pentru a micșora aceste riscuri (...) s-au luat măsuri suplimentare, și anume testarea echipelor de prelevare, cât și a pacienților, atât a donatorului cât și a receptorului, testare pentru virusul SARS CoV-2, această ducând la rezultate, și anume la neinfectarea pacienților transplantați, ne referim aici la pacienții transplantați cu organe solide”, a detaliat dr Radu Zamfir.
„Se știe că transplantații sunt o grupă populațional sensibilă datorită imunodepresiei indusă de medicația pe care trebuie să o ia tot restul vieții, și cu toate acestea, revenind la cifre pe care presupun că Agenția le are, rata infecțiilor cu acest virus la pacienții cu transplant nu cred că este mai mare decât în populația generală, ba chiar am impresia că este ceva mai mică. (...) Din comunitatea bolnavilor cu transplant hepatic eu cunosc un singur caz, care a făcut o formă medie (de COVID-19, n.r.) și asta e un bun exemplu pentru întreaga populație ”, a arătat acad prof dr Irinel Popescu, realizatorul emisiunii Academia de Sănătate.
Dr Radu Zamfir spune că explicația acestui fapt e modul în care pacienții transplantați știu să se protejeze.
„Practic, acești pacienți au grijă să se expună cât se poate de puțin pentru că sunt conștienți de vulnerabilitatea lor, de riscurile la care s-ar expune prin nepăstrarea acestei distanțări sociale. (...) Nu sunt centralizate la nivel de Agenție aceste date, dar știm că au foarte puțini pacienți transplantați care au contractat acest tip de infecție.
De ce a rămas în urmă transplantul pulmonar în România, aflați în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
