Probioticele sunt, conform Organizației Mondiale a Sănătății, microorganisme nepatogene pentru oameni care sunt capabile să restabilească microflora normală a organelor, precum și să aibă un efect dăunător asupra bacteriilor patogene și oportuniste.
Rolul probioticelor
Prof. univ. dr. Cristina Dehelean de la Spitalul Victor Babeș din Timișoara a explicat care este rolul probioticelor în organismul uman.
”Se estimează că tractul gastrointestinal al unui om adult conține 1013 bacterii, de 10 ori numărul de celule eucariote din organism. Pe baza efectului lor asupra mediului intestinal, aceste bacterii pot fi grupate în bacterii benefice şi bacterii dăunătoare. Bacteriile benefice sunt reprezentate de Bifidobacterium și Lactobacillus (tulpinile cel mai frecvent întâlnite şi în formulele de probiotice) care omoară bacteriile dăunătoare”, arată prof. univ. dr. Cristina Dehelean.
Vezi și: Valeriana și efectele asupra tulburării obsesiv-compulsive. De ce să bei ceai de valeriană
Beneficiile probioticelor
Printre cele mai cunoscute beneficii ale probioticelor sunt
- îmbunătăţirea sănătăţii intestinale
- tratamentul bolii diareice
- ameliorarea simptomatologiei în cazul sindromului de colon iritabil şi a bolii Crohn
- prevenirea diareei asociate antibioticelor
- îmbunătăţirea metabolismului lactozei
- îmbunătăţirea răspunsului imunitar
- reducerea colesterolului seric
- prevenirea cancerului
- au efect antialergenic
Vezi și: Dispraxia, boala care face imposibil mersul pe bicicletă. Cum îi afectează pe copii
Probioticele din alimente
Aceste microorganisme fac parte din diferite medicamente în diferite combinații sau pot fi găsite în alimente.
”Probioticele au diferite mecanisme de acţiune. Deşi modul exact în care îşi exercita efectele nu este încă pe deplin elucidat, se cunoaşte faptul că acţionează specific asupra colonizării şi normalizării comunităţilor microbiene intestinale perturbate la copii şi adulţi. În acelaşi timp stimulează producţia de acizi graşi care, la rândul lor, au efecte ample nu numai în intestin, ci şi în ţesuturile periferice. Nu în ultimul rând, modulează sistemul imunitar”, mai explică medicul.
Probioticele înlocuiesc bacteriile bune pierdute de organism
Pentru anumite probiotice există studii clinice care dovedesc beneficiile acestora pentru anumite afecțiuni. De exemplu, în sindromul de colon iritabil, diareea cauzată de infecții sau antibiotice, constipație cronică, enterocolita necrotizantă, alergii (precum dermatita alergică, dermatita atopică), colici, afecțiuni hepatice probioticele acțiunează într-un mod pozitiv.
”În cazul antibioticelor, atât bacteriile bune, cât şi cele rele sunt distruse din organism. Aşadar, este foarte important să înlocuim bacteriile bune pierdute, pentru a nu crea dezechilibre, acest lucru făcându-se cu ajutorul probioticelor. Însă, tocmai pentru a avea efect, probioticele nu se recomanda a se administra simultan cu antibioticul”, a mai explicat medicul.
Lactatele conțin cele mai multe probiotice
Cele mai populare surse de probiotice sunt produsele lactate, în special iaurtul și chefirul, însă aceste bacterii cu numeroase efecte pozitive asupra echilibrului intern al corpului sunt de asemenea în anumite alimente vegetale și suplimente indicate veganilor sau persoanelor care țin post.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
