Prințul Harry și-a lansat cartea de memorii, "Rezerva", la începutul anului și a ținut prima pagină a ziarelor din întreaga lume. Cartea sa conține numeroase detalii necunoscute despre viața sa ca membru al Familiei Regale.
În mult așteptata sa autobiografie, Prințul Harry povestește ceea ce el spune că a fost un atac fizic din partea fratelui său, Prințul William, în timp ce relația lor s-a destrămat din cauza căsătoriei cu actrița Meghan Markle.
Cartea sa conține o mulțime de informații și dezvăluiri despre relațiile cu familia sa și ar putea declanșa un adevărat conflict cu Casa Regală. Printre toate dezăluirile despre tatăl său, Regele Charles, și soția sa Camila, dar și despre Prințul William și Kate Middleton, Printul Harry a scris despre dependențele sale, despre copilăria sa, despre pierderea mamei sale, Prințesa Diana și trauma pe care i-a lăsat-o, dar și despre diagnosticul său și despre războaiele la care a participat în Afganistan.
Foto: Youtube The Royal Family Channel
Ei bine, Prințul Harry a scris că s-a luptat cu agorafobia, o tulburare de anxietate care provoacă o frică intensă în anumite situații, cum ar fi în mulțimi de oameni. Această teamă poate fi suficient de severă încât oamenii să evite să iasă din casă.
Potrivit NBC News, Prințul Harry scrie: "Am fost agorafob. Ceea ce era aproape imposibil având în vedere rolul meu public".
În plus, el își amintește, de asemenea, că "aproape a leșinat" în timpul unui discurs care "nu a putut fi evitat sau anulat".
Agorafobia este definită ca o "frică excesivă și irațională de a se afla în locuri deschise sau necunoscute, ceea ce duce la evitarea situațiilor publice din care scăparea poate fi dificilă", potrivit Asociației Americane de Psihologie.
Aceasta poate însemna o teamă de spații deschise sau închise, de mulțimi, de transportul public sau de alte locuri din afara casei unei persoane.
Pentru unele persoane, cu cât se îndepărtează mai mult de casă, cu atât se simt mai puțin în siguranță din punct de vedere emoțional și cu atât mai mult au un sentiment de condamnare iminentă, a declarat Gregory Jantz, PhD, psiholog clinician și fondator al The Center - A Place of HOPE din Edmonds, Wash.
Unele persoane cu agorafobie pot avea, de asemenea, o tulburare de panică, un tip de tulburare de anxietate care implică atacuri de panică.
Un atac de panică este o senzație bruscă de frică extremă, cu simptome cum ar fi ritmul cardiac accelerat, dificultăți de respirație, amețeli sau vertij, înroșire bruscă sau frisoane sau transpirație excesivă.
Cum îi afectează agorafobia pe oameni?
Persoanele cu agorafobie care au avut un atac de panică pot evita anumite locuri sau situații în încercarea de a preveni un alt atac de panică.
"Pe măsură ce anxietatea lor crește, ei simt o teamă de un potențial atac de panică", a spus Jantz. "Așa că, practic, le este frică de această teamă".
Dacă agorafobia este suficient de severă, o persoană poate fi în imposibilitatea de a-și părăsi casa, de a-și vizita familia și prietenii, de a merge la școală sau la serviciu și de a face alte activități zilnice.
Jantz a spus că una dintre percepțiile greșite despre această afecțiune este că frica unei persoane este "doar în minte", ceea ce poate determina oamenii să se simtă stânjeniți sau rușinați.
Cu toate acestea, "chiar dacă frica nu are nimic de-a face cu realitatea, asta nu înseamnă că anxietatea nu este reală. Corpul tău reacționează și există lucruri fiziologice care se întâmplă", a spus el.
Cercetătorii încă încearcă să înțeleagă de ce anumite persoane dezvoltă agorafobia, dar cred că aceasta implică o combinație de genetică și experiențe.
Anumiți factori cresc riscul de agorafobie, printre care:
- Să aveți o tulburare de panică sau fobii (reacții de frică excesivă)
- Experimentarea unor evenimente de viață stresante, cum ar fi abuzul, un dezastru natural sau moartea unui părinte
- O personalitate nervoasă sau anxioasă
- O rudă apropiată cu agorafobie
Jantz bănuiește că ar fi putut exista o creștere a agorafobiei post-COVID.
"Am făcut blocaje, iar persoanele care se luptau deja cu anxietatea sau depresia ar putea fi puțin mai predispuse la dezvoltarea agorafobiei", a spus el.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, primul an al pandemiei COVID-19 a declanșat o creștere de 25% a anxietății și depresiei la nivel mondial.
Cu toate acestea, nu este clar dacă a existat o creștere a agorafobiei, deoarece evitarea spațiilor publice poate fi un răspuns natural la riscurile asociate cu coronavirusul.
Care este tratamentul pentru agorafobie?
Jantz a spus că înainte de a decide asupra oricărui tratament, este important să se stabilească dacă altceva poate provoca anxietate, cum ar fi consumul crescut de alcool, o afecțiune medicală sau un medicament.
Acești alți factori trebuie să fie abordați alături de anxietate și agorafobie.
Tratamentul pentru agorafobie implică adesea terapie de discuție - terapie cognitiv-comportamentală (CBT) sau terapie comportamentală dialectică (DBT).
Aceste terapii îi ajută pe oameni să învețe ce poate declanșa un atac de panică sau simptome asemănătoare panicii și le oferă modalități de a face față anxietății crescute care apare în anumite situații.
Pentru persoanele cu agorafobie care au probleme în a-și părăsi casa, unii terapeuți pot oferi sesiuni de terapie prin video sau telefon.
Un medic poate prescrie, de asemenea, un antidepresiv sau un medicament împotriva anxietății.
Jantz a declarat că atunci când persoanele cu agorafobie sunt tratate, el recomandă ca un clinician să fie alături de ele atunci când încearcă lucruri noi, cum ar fi intrarea într-un spațiu public.
"În acest fel, ei știu: Pot trece peste asta. Dacă au pe cineva cu ei care îi susține, simptomele lor vor scădea adesea după cinci sau zece minute. Dar dacă sunt singuri, simptomele lor se pot agrava", a spus el.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
