Boala arterială periferică este o afecțiune cronică care afectează arterele care transportă sângele către membrii inferiori și/sau superiori ai corpului. Ateroscleroza este principala cauză a acestei afecțiuni, caracterizată de acumularea de plăci de grăsime, colesterol, celule inflamatorii și alte substanțe în interiorul peretelui arterial.
Aceste depozite pot determina îngustarea sau blocarea arterelor, restricționând fluxul sanguin către țesuturile și organele din acele zone.
Vezi și: Cele 7 alimente care scad colesterolul. Curăță arterele, previn bolile cardiovasculare și AVC-ul
Boala arterială periferică, simptome
Boala arterială periferică poate reduce fluxul de sânge către țesuturile din membrele afectate, ceea ce poate duce la simptome cum ar fi durerea la mers (claudicație), durere în repaus, ulcerații, gangrenă și, în cazuri severe, amenințare la adresa membrelor și chiar pierderea acestora.
Dr. Rodica Niculescu, medic primar cardiologie, la Spitalul Clinic Sanador, a explicat care este principalul simptom al bolii arteriale periferice.
”Cel mai frecvent simptom pentru pacienții cu boală arterială periferică este durerea de gambă atunci când merg. Încep să aibă o durere în gambă, unii chiar după 200 de metri, ceea ce denotă că este important să se prezinte la medic, înseamnă că arterele, vasele membrelor inferioare încep să aibă depuneri și îngustări care nu lasă sânge suficient pentru mușchii membrelor inferioare.
De asemenea, dacă durerea începe să urce la nivelul coapsei este un semn de gravitate și, cu atât mai mult, ar trebui să se prezinte la medic.
Rănile mai mici pe care le prezintă diabeticii după pedichiură sau mici traumatisme sunt, de asemenea, semne importante de prezentare pentru această afecțiune”, a explicat dr. Rodica Niculescu, medic primar cardiologie la Spitalul Clinic Sanador, la Digi24.
Vezi și: De ce nu e bine să mâncăm pe fugă. Wasim Nazer: Este foarte important
Boala arterială periferică, factori de risc
Factorii de risc pentru boala arterială periferică includ fumatul, diabetul zaharat, hipertensiunea arterială, nivelurile ridicate de colesterol LDL ("rău") și istoricul familial de boli arteriale.
”Factorii de risc sunt cumva aceeași cu cei pentru ateroscleroza la nivelul vaselor. Este vorba de prezenta grăsimii în vasele de sânge, colesterolul mărit, fumat, mai ales pentru cei cu afecțiuni ale membrelor inferioare și de hipertensiune, dar, mai ales, de diabet.
Pacienții cu diabet, cam 30-40% din populație, sunt pacienți care au afectate atât vasele mari cât și cele mici din membrele periferice, iar aceste suferințe în periferie dau gravitate acestei boli”, a mai explicat dr. Rodica Niculescu.
Boala arterială periferică, diagnostic
Boala arterială periferică - FOTO: Freepix@ursoialex
Diagnosticul bolii arteriale periferice poate fi stabilit pe baza istoricului medical, examinării fizice și a testelor de diagnostic, cum ar fi măsurarea tensiunii arteriale, analizele de sânge pentru colesterol și glucoză, testele de imagistică medicală (cum ar fi angiografia, ultrasunetele Doppler sau tomografia computerizată) și teste funcționale (cum ar fi indicele gleznă-braț).
”În afară de examenul clinic, pacienții ar putea beneficia de o ecografie la nivelul Eco-Doppler la nivelul membrelor inferioare, dar investigația cea mai performantă este arteriografia membrelor inferioare.
Aceasta este o evidențiere a interiorului vaselor cu ajutorul substanței de contrast, ceea ce definește exact nivelele la care există stenoze, îngustări și definește și caracterul plăcii de aterom care este simplă prin depunerea de colesterol sau intens calcificate cu riscuri mari de tratament și care conduc către o atitudine terapeutică chirurgicală intervențională sau hibridă”, a mai spus dr. Rodica Niculescu.
Vezi și: Cauza neașteptată care provoacă arsurile la stomac. Cum să scapi de această senzație neplăcută
Boala arterială periferică, tratament
Tratamentul poate implica schimbări ale stilului de viață, cum ar fi oprirea fumatului, exercițiile fizice regulate și o alimentație sănătoasă, precum și utilizarea de medicamente pentru a controla factorii de risc, proceduri de dilatare a arterelor (angioplastie) sau chirurgie de bypass arterial în cazurile severe.
”Dintre opțiune de tratament, dacă leziunile permit și sunt situate la anumite etaje arteriale care să permit dilatările cu balon sau chiar montarea de stenturi reprezintă prima opțiune. Sunt pacienți care au calitatea plăcilor de aterom extrem de calcificate și atunci pacienții sunt îndemnați către partea de chirurgie.
Prin metode intervenționale, cu ajutorul unor dispozitive, putem să distrugem plăcile calcificate și să redăm fluxul corect în vasele periferice”, a mai subliniat dr. Rodica Niculescu, medic primar cardiologie la Spitalul Clinic Sanador.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
