Potrivit medicului Monica Dragomir, șefa secției de Oncologie pediatrică de la Institutul Oncologic "Prof. dr. Al. Trestioreanu", "avem cam 450-500 de cazuri noi de cancer pediatric pe an și aproximativ 5000 de pacienți copii, adolescenți, cu afecțiuni maligne, fie în evoluție, fie cu tratamentul finalizat, fie cu o recădere".
Mai mult, întrebată ce patologii predomină, potrivit medicului, "pe primele locuri în procente, în jur de 25%, sunt leucemiile acute, leucemia limfoblastică fiind printre cele mai frecvente.
Încă 15% deci în ansamblu 35% maxim, o reprezintă limfoamele sau alte afecțiuni hematologice maligne. Restul de 60 - % 65% sunt tumori solide. Dintre acestea, cam 40% din toate tumorile solide din țară ajung la Institutul Oncologic și cam 40% din ce știu eu din Registrul Național de Cancer, cam 40% din leucemii sunt tratate în Institutul Fundeni".
Cu ce tumori solide se confruntă copiii diagnosticați
"Cele mai frecvente tumori solide sunt tumorile cerebrale, din păcate. Procentual, în jur de 20% din toate cazurile de cancer. Spun din păcate, pentru că tumorile cerebrale au un prognostic rezervat, indiferent dacă apar la copil sau la adult, cu o rată de supraviețuire, în prezent, indiferent unde sunt tratați, la noi sau în alte centre de referință, rată de supraviețuire globală care nu depășește 60% și în unele tipuri histologice, chiar nu depășește 5% - 10%.
Urmează, într-o ordine aproximativă, tumorile considerate specifice copilului, tumori care apar fie exclusiv la copil, fie predominant la copil, și anume:
- neuroblastomul, tumoarea sistemului nervos simpatic, cu localizări extrem de variate. Procentual, cam 60% din cazuri apar doar la copii.
- nefroblastomul, tumoare renală, 98% din cazuri la copii
- retinoblastomul, tumoarea retiniană, 99% din cazuri la copil.
Aceste tumori sunt embrionare,apar cu predilecție la vârste mici, în primii 3 ani de viață, dar din fericire au unele dintre ele rată de supraviețuire bună.
Nefroblastomul peste 95% retinoblastomul, la fel, peste 95%-98%.
La neuroblastom stăm puțin mai prost, pentru că supraviețuirea nu depășește 60%.
Urmează tumorile osoase osteosarcom, sarcoamele de țesuturi moi, toate cu procente aproximativ în jur de 5% - 6% din toate malignitățile copilului și bineînțeles, ciudățenii cum le spun eu, tumori foarte rare.
Hepatoglastomul este o tumoare rară la copil. Alte tumori sunt frecvente la adult, sunt extrem de rare la copil, dar pot să apară... și carcinoame și tumori digestive, și gastrice, și intestinale, dar extrem de rar", a explicat medicul Monica Dragomir, în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul emisiunii "Academia de Sănătate".
Semne și simptome ale tumorilor. Monica Dragomir: Acestea sunt cele mai importante
"Unul din eforturile noastre, mă refer la toți oncologii pediatrici, a fost îndreptată către familiarizarea, informarea medicilor de familie, medicilor pediatrii și, pe cât posibil, a publicului larg asupra semnelor de alarmă în cancerele pediatrice.
În tumorile solide dacă ne referim la tumori cerebrale, de semne și simptome banale, pornind de la greață și vărsături, evident care pot asocia semne neurologice de focar și pot atrage atenția familiei și mai ales medicilor pediatrii sau de familie. Există o serie de alte semne și simptome de alarmă.
Apariția oricărei formațiuni tumorale, indiferent unde este localizată, trebuie să ridice un semnal de alarmă pentru familie și pentru medic.
Din fericire, am observat în ultima vreme că ceea ce ne-am propus legat de diagnostic precoce, respectiv consultul de oncologie pediatrică, este din ce în ce mai mult solicitat și practicat de medicii de familie.
Am vrut să transmitem oamenilor că nu trebuie să le fie frică să se adreseze oncologului pediatru pentru o suspiciune pe care o au ei sau medicul lor de familie, pentru că vin la noi pentru a înlătura suspiciunea de cancer, nu neapărat pentru a o confirma.
Există și alte semne și simptome de alarmă, dar din cele mai importante le-am menționat. Dacă ne referim la ce putem face pentru ei, mă bucur că am ocazia să spun că în prezent, Institutul Oncologic este acreditat de Societatea Europeană de Oncologie Pediatrică ca centru european de referință pentru oncologie pediatrică tumori solide, lucru care este valabil și pentru Institutul Fundeni, pentru secția de hematologie de acolo. Asta înseamnă că avem recunoașterea internațională, că putem trata pacienții la fel că în orice alt centru de referință din Europa.
Mai mult, pe lângă faptul că am căpătat această recunoaștere a posibilităților de tratament, avem și posibilitatea de a colabora ușor și de a colabora atât în ceea ce privește diagnosticele dificile, cât și a tratamentelor multidisciplinare cu alte centre din Europa pentru puținele situații, pentru că au rămas puțin în ultimii ani, în care avem nevoie de ajutorul lor.
E vorba în special de intervenții chirurgicale care implică echipe multidisciplinare care încă nu sunt formate la noi în țară, dar cazurile sunt foarte puține sau cazuri care necesită combinații între intervenții chirurgicale dificile asociate cu radioterapie intra-operatorie, astfel încât nu avem în țară la dispoziție așa ceva, dar avem posibilitatea de a ne trimite pacienții pentru aceste secvențe de tratament oriunde este nevoie. Colegii ne primesc și ne ajută cu drag pacienții", a mai spus medicul.
"Aș vrea să știe asta toată lumea: ne ocupăm personal de tot!" Ce mijloace de luptă are oncologia modernă cu aceste tumori solide la copii? Care e protocolul de diagnostic și tratament?
"Există două categorii de familii de pacienți: cei care vor să plece oricum, nu au încredere în sistem, nu au încredere în noi, cred că în altă parte este mai bine și categoria la care mă refer eu, cea care chiar are nevoie la un moment dat de o secvență de tratament pe care nu i-o putem oferi. Ei, în acel moment, aș vrea să știe oricine ascultă emisiunea, că ne ocupăm personal de relaționarea cu clinicile din străinătate, de acceptul de prezentare a pacienților, de deciziile terapeutice și de trimitere a acestor pacienți în centrele respective cu documente, fie prin Casa de Asigurări de Sănătate, dacă este o procedură care s-ar putea face în țară, dar nu poate fi făcută dintr-un anumit motiv, fie prin documente prin Ministerul Sănătății, pentru lucruri care nu pot fi posibile în țară.
Nu sunt multe aceste cazuri, dar întotdeauna trimitem pacienții unde este nevoie pentru a nu știrbi nicio fărâmă din șansă lor de supraviețuire pe termen lung. Să spunem vindecare, pentru că ne place foarte mult termenul de vindecare, un pic mai greu agreat de colegii oncologi, dar deja avem supraviețuitori care au acum 45-50 de ani, au copii sănătoși, mi-e greu să nu spun că nu sunt vindecați de cancer", a conchis medicul Monica Dragomir.
Vezi mai multe în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
