Alexandra Tănase are 36 de ani, iar povestea ei este impresionantă. În vara anului 2018, dezamăgită de posibilitățile unui farmacist în România și tot mai atrasă de voluntariat, Alexandra a decis să-și lase meseria din farmacie și să se alăture organizației internaționale Medici fără frontiere (MSF).
Médecins Sans Frontières (MSF), cunoscută și sub numele de Medicii fără Frontiere, este o organizație non-guvernamentală umanitară internațională (ONG) cunoscută cel mai bine pentru proiectele sale din regiunile sfâșiate de război și țările în curs de dezvoltare afectate de boli endemice. În 2015, peste 30.000 de colaboratori - în special medici locali, asistente medicale și alți profesioniști din domeniul medical, experți în logistică, ingineri și administratori de apă și salubritate, au acordat asistență medicală în peste 70 de țări. Marea majoritate a personalului sunt voluntari.
Până în prezent, Alexandra a făcut 6 misiuni, 2 în Republica Centrafricană, 2 în RDC, 1 în Haiti, iar acum lucrează din România pentru misiunea MSF din Ucraina
Dacă ar fi să descrie întreaga experiență de până acum, Alexandra spune: "cu ce am rămas? Cu un vârtej de sentimente încă necristalizate. Am rămas cu oameni faini întâlniți în colțuri ale lumii unde nu mă gândeam că voi ajunge vreodată, cu importanța coeziunii unei echipe, cu frumusețea tristă a vieții oamenilor ce au nevoie de MSF".
Mai mult, ea spune că cea mai importanta lecție învățată este: "Deschide ochii și mintea, fii mai bun chiar și când (îți) e incredibil de greu"
"Cel mai greu a fost să înțeleg, adesea incomplet, toată politica din locurile în care am fost și repercusiunile asupra lucrului nostru cu oamenii de acolo. La fel de greu a fost să știu că împart 6 luni cu oameni pe care probabil nu îi voi mai revedea niciodată, dar cu care am împărțit aproape tot în acel timp
Ce urmează? Poate in toamna o misiune în Benin, pentru a deschide o farmacie MSF sau Congo, pentru a evalua o farmacie dintr-un proiect HIV. Să lucrezi pentru MSF e un carusel emoțional, pentru mine adictiv", spune Alexandra.
Ei bine, Alexandra Tănase a dezvăluit, în exclusivitate pentru DC Medical, mai multe despre ea, despre proiectele în care a decis să intre, despre experiența războiului cu Ucraina și ce planuri de viitor are.
DC Medical: Cine este omul Alexandra, cum și de ce a ales farmacie
"Am ales farmacia pentru că mi-a plăcut mult chimia ȋn școala generală şi liceu, dar mai ales pentru că atunci când eram mică îmi plăcea tare cum miroase când intri într-o farmacie.
Glumesc, parcursul a fost unul clasic, am ales o facultate în funcţie de o materie de care eram atrasă şi de posibilitatea unui viitor sigur. Îmi e greu sã spun cine este omul Alexandra, încă descopăr şi eu", ne-a spus Alexandra.
DC Medical: Cum ai decis să lasi jobul în farmacie și să te alături MSF? Cât de grea a fost decizia de a porni pe un drum de voluntar și cum au văzut cei dragi această decizie?
"Cred că a fost o decizie naturală a parcursului meu în diferite farmacii şi ulterior la catedra de farmacologie a Universităţii de Farmacie "Carol Davila". Începusem de ceva vreme să fac voluntariat în alte domenii (gătit pentru persoanele nevoiașe, făcut teme cu copiii din Ferentari) şi îmi plăcea.
Aşa că atunci când am aflat de existenţa MSF m-a atras ideea de a face voluntariat în domeniul meu. Decizia nu a fost deloc grea, dimpotrivă, a fost entuziasmantă.
A fost mai complicat emoţional pentru că tocmai ce mă alăturasem unei prietene în a deschide un ONG în Bucureşti şi simţeam că las baltă acest proiect care îmi era şi foarte drag (e vorba de Pe Stop, ONG-ul ce oferă produse de igienă menstruală şi cursuri de igienă persoanelor fără adăpost şi defavorizate. E un proiect minunat, vă invit să-l sustineţi).
De la cei dragi am primit un întreg spectru de reacţii, de la bucurie şi încurajare până la dezaprobare şi sentimentul că îi dezamăgesc", a completat ea.
"Misiunea din Republica Centrafricană, șocantă din punct de vedere cultural, gastronomic, lingvistic"
DC Medical: Ce faci mai exact în proiectele MSF
"Treaba unui farmacist în proiectele MSF este destul de complexă. În principal ai grijă de stocul de medicamente (aranjare, etichetare, conservare, inventar), analizezi comenzile care vin din spital, scrii diferite rapoarte cu privire la stoc şi la consum (pre expirate, supra stoc, stoc insuficient până la următoarea comandă), pregăteşti comanda internaţională pentru următoarele 6 luni, formezi oamenii din echipă cu privire la o bună gestiune a medicamentelor şi pe dispensatorii de medicamente asupra unei bune comunicări a tratamentului pentru pacient.
În unele misiuni am avut şansa să petrec mai mult timp în spital - împreună cu un medic am realizat o analiză raţională a prescripţiilor din spital (posologie, interacţiuni, durata tratamentului, concordanţa diagnostic-tratament) şi am cercetat utilizarea antibioticelor pentru a preveni rezistenţa", ne-a mai spus ea.
DC Medical: Care a fost cel mai important proiect, cea mai importantă misiune pentru tine, misiunea pe care nu o vei uita niciodată și de ce?
"Prima misiune, în Republica Centrafricană, la Bria. Spun mereu că acolo pentru că am învăţat eu mai multe de la ceilalţi decât am lăsat în urmă. A fost o misiune carusel, şocantă din punct de vedere cultural, gastronomic, lingvistic. Încă mă raportez la această experienţă", își amintește Alexandra.
Clinica mobilă, Republica Centrafricană - Foto: Alexandra, MSF, Medici fără Frontiere
Ziua de Crăciun Republica Centrafricană - Foto: Alexandra, MSF, Medici fără Frontiere
DC Medical: Care a fost momentul care te-a marcat cel mai mult
"O parte importantă din misiunile MSF sunt clinicile mobile pe care le organizăm pentru oamenii ce nu pot ajunge la spital.
Încarci 2-3 maşini cu tot ce îţi trebuie şi pleci la drum. Mie mi-a plăcut întotdeauna şi am considerat că e importantă prezenţa unui farmacist, pentru a înţelege mai bine comenzile ce vin din partea echipei, dar şi pentru a vedea dacă pot ajuta cumva la aderenţa pacientului la tratament (cum să ia medicamentele raportat la mese sau la distanţa de alte medicamente, importanţa întregului tratament în cazul antibioticelor).
Eram tot în Republica Centrafricană, la câțiva zeci de km de baza noastră, într-un peisaj mirific (portocali, pământ cărămiziu şi fluturi de toate culorile). Oamenii pe care i-a tratat echipa MSF au răsărit din pădure, casa lor din acel moment. Au ajuns aproape de dispensarul improvizat şi şi-au schimbat hainele pentru a veni la consult. După anamneză, veneau să își ia medicamentele. Eram presaţi şi de timp, se întuneca devreme şi drumul înapoi era destul de lung.
Îi ajutam pe colegii mei să distribuie medicamentele şi îi încurajam să le explice mai bine tratamentul (sute de reţete cu aproape acelaşi tratament), când am auzit multe țipete şi agitație. Dintr-o dată, locul a devenit pustiu, am rămas doar noi. Si asta pentru că oamenii auziseră zgomot de motociclete şi ştiau că în acea parte a lumii doar rebelii (cei care le distruseseră casele, îi jefuiseră si îi izgoniseră în pădure) au motociclete.
Mi-a luat mult timp să analizez stratificat complexitatea şi amalgamul de neputinţa, frumuseţe, tristeţe şi furie al acelei zile. Nici acum nu îl înţeleg pe deplin", ne-a povestit ea.
DC Medical: Ce înseamnă lecția "Deschide ochii și mintea, fii mai bun chiar și când (îți) e incredibil de greu"?
"Cred că asta e deviza mea în misiunile MSF. Lucrăm foarte mult, câteodată nu ai niciun pic de libertate, alteori trebuie să supraviețuiești 6 luni doar cu orez, fasole şi carne de capră, conviețuiești non-stop cu aceiaşi oameni cu care şi lucrezi şi apoi cu care poate împarţi şi o poveste şi o bere.
Nu e deloc uşor şi poate deveni frustrant. însa scopul e altul. Respiră şi vezi mai departe de asta, gândeşte-te că tu vei pleca de acolo peste ceva vreme şi fii cea mai buna versiune a ta pentru oamenii a caror singură "vină" e că s-au născut în locul nepotrivit", spune ea.
DC Medical: Cum este să fii voluntar în ziua de azi, cum e să fii voluntar în zona de sănătate într-o perioadă atât de zbuciumată și într-o perioadă în care lumea e reticentă să ajute
"Implică atât de multe voluntariatul – nu e doar despre a ajuta sau a face un bine cuiva. Pentru mine e despre a învăța o mulțime de lucruri, despre a interacţiona cu oameni diferiţi față de noi, despre a încerca să înțelegi un pic mai mult despre lumea asta nebună, despre a ieşi din bula ta.
De pe baricada mea nu am impresia că lumea e reticentă să ajute. MSF funcţionează doar donatorilor privaţi și e o caracatiţă cu nenumărate tentacule. Pe Stop a supravieţuit pandemiei şi a reușit să ajungă şi în alte orașe și sate, alte ONG-uri cu care am lucrat s-au transformat și s-au luptat pentru cauza lor. Cred că e important cum spui povestea şi cum îți susții cauza.
Să fii voluntar în zona de sănătate în perioade tulburi – pandemie, război e tare dificil. Să știi ce ar trebui să faci, ce ai putea face, ce ai vrea să faci, dar să nu ai mijloacele necesare, e oribil. Și câteodată, de cele mai multe ori de fapt, nici nu depinde de tine. În misiunea din Haiti ne blocaseră în port comanda internaţională care venise pe vapor și nu știam de ce", spune ea.
DC Medical: Ce sfat ai pentru tinerii din ziua de azi care vor sau care urmează deja o carieră în zona de sănătate
Alexandra: Cred că e important să încerce cât mai multe posibilități din sfera lor de lucru. Să nu le fie teamă să caute un pic mai departe și să experimenteze.
Alexandra, despre experiența războiului din Ucraina: Sper ca războiul din țara vecină să îi facă pe oameni să conștientizeze că același lucru se întâmplă și în alte colțuri ale lumii. Nimeni nu își dorește să plece de acasă altfel decât nevoit
DC Medical: Spune-ne puțin despre experiența MSF cu Ucraina? Cum s-a vazut prin ochii tăi toată această situație și cum cataloghezi implicarea României în ajutorarea Ucrainei
"Abia mă întorsesem din Haiti când a început războiul din Ucraina.
Nu am putut sta deoparte și deşi iniţial nu aveam cum să ajut ca farmacist, am plecat cu prietenul meu, care lucrează şi el pentru MSF, la Iaşi, unde a ajuns prima echipa MSF, la sfârşit de februarie.
Am ajutat mult ca translatori iniţial, iar eu am revenit în România unde am pregătit o donaţie de medicamente. Lucru care nu s-ar fi putut întâmpla fără ONG-ul Zi de Bine şi Melania Medeleanu, un om incredibil care nu mi-a spus niciodată nu. Datorita ei am reușit să organizăm un prim transport pentru Ucraina şi tot datorită ei să găsim un depozit pentru medicamente.
În tot acest timp citeam ce se întâmplă cu refugiaţii ajunși la noi. Prin lentila mea cred că oamenii României au fost grozavi şi reușesc în continuare să rămână pe baricade. Voluntariatul pe termen lung e cel mai greu. Adrenalina te părăsește, războiul devine "normalitate", resursele se reduc substanţial, situaţia devine dificilă şi la noi. Însă oamenii sunt în continuare acolo.
După o vreme am revenit în Moldova, unde MSF deschisese un punct de prim ajutor la Palanca, la granița cu Ucraina. Emoțional, a fost cumplit. Am ajutat o doamnă singură, în cărucior cu rotile, să parcurgă distanţa până la autobuze.
Avea o sacoșă de rafie în care își pusese viaţa. Înmulţiţi asta cu un număr infinit şi tot nu vom înţelege nimic.
Țin să mai spun ceva – sper ca războiul din țara vecină să îi facă pe oameni să conștientizeze că același lucru se întâmplă și în alte colțuri ale lumii și că nimeni nu își dorește să plece de acasă altfel decât nevoit. Sper să fi învățat lecția că oricine merită ajutat", a mai spus ea.
Medicamente pentru Ucraina - Foto: Alexandra, MSF, Medici fără Frontiere
DC Medical: Care e următorul proiect? Care e planul de viitor? Unde te vezi peste 10 ani și unde te vezi peste 20.
"Momentan lucrez pentru MSF din România, sprijin pentru proiectul din Ucraina. Nu ştiu cum va continua povestea mea cu MSF, dar cu siguranță nu s-a încheiat", a conchis Alexandra interviul pentru DC Medical.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
