Un nou studiu realizat pe un eșantion larg de adulți din Statele Unite a adus la lumină o constatare surprinzătoare: limitarea timpului de alimentație pe parcursul unei perioade mai scurte de 8 ore pe zi, o practică cunoscută sub numele de alimentație cu restricție temporală, ar putea fi asociată cu un risc crescut de deces din cauza bolilor cardiovasculare.
Cercetarea preliminară, prezentată în cadrul Sesiunilor Științifice de Epidemiologie și Prevenție a Stilului de Viață și Cardiometabolice organizate de Asociația Americană a Inimii în martie 2024 la Chicago, a analizat datele a peste 20.000 de adulți americani. Rezultatele au fost surprinzătoare: persoanele care și-au restricționat perioada de alimentație la mai puțin de 8 ore pe zi au prezentat un risc crescut de a muri din cauza bolilor cardiovasculare, în comparație cu cei care au mâncat pe o perioadă extinsă de 12-16 ore pe zi.
Alimentația cu restricție temporală este o formă de post intermitent, care implică limitarea orelor de masă la un număr specific de ore în fiecare zi. A devenit tot mai populară în ultimii ani, fiind promovată ca o metodă eficientă pentru pierderea în greutate și îmbunătățirea sănătății inimii. Multe persoane care adoptă această practică urmează un program 16:8, consumând toate alimentele într-o fereastră de 8 ore și postind pentru restul celor 16 ore ale zilei.
”Aceste rezultate ne pun foarte mult pe gânduri”
Anca Hâncu, nutriționist, a discutat despre studiul care au investigat efectele postului intermitent asupra sănătății cardiovasculare și a subliniat că există anumite riscuri asociate cu această practică. Ea a menționat un studiu care a arătat că cei care au urmat postul intermitent, în care mâncau doar într-o fereastră de 8 ore, au avut un risc cu 91% mai mare de a dezvolta probleme cardiovasculare. Aceste rezultate indică faptul că postul intermitent poate crește semnificativ riscul cardiovascular.
”Au observat că cei care au ținut acel post intermitent, în care doar 8 ore aveau voie să mănânce, deci, doar în fereastră de 8 ore, au fost mai predispuși, deci, s-au expus unui risc cu 91% mai ridicat de a avea deces de cauză cardiovasculară. Deci, practic, crește mult riscul cardiovascular. Aceste rezultate ne pun foarte mult pe gânduri.
Pe de o parte, restricționează alimentația, dar, de cele mai multe ori, acest gen de alimentație înseamnă că încep să mănânce pe la prânz și mai prind masa de seară. Pierd micul dejun, și atunci mută caloriile mai înspre după-amiază. Însă, acest post intermitent, mai promite, cumva: ”Mănâncă ce vrei în acele 8 ore!”.
Și aici este greșeala arătată și de studiu, care a observat și că cei care au urmat acest post intermitent aveau masa musculară scăzută, pentru că, degeaba ții post intermitent, degeaba faci restricție calorică, deci, mănânci mai puțin, dacă nu combini și mănânci de calitate, cu proteină de calitate, dacă nu faci mișcare”, a spus Anca Hâncu pentru Antena 3 CNN.
”Dacă nu faci mișcare, pierzi masă musculară”
De asemenea, Anca Hâncu a subliniat că postul intermitent poate duce la o scădere a masei musculare, dacă nu este combinat cu o alimentație echilibrată și exercițiu fizic regulat. Ea a atras atenția asupra importanței calității alimentelor consumate și a necesității de a menține un aport adecvat de proteine și de a face mișcare pentru a preveni pierderea masei musculare și pentru a promova sănătatea generală.
Dacă nu faci mișcare, pierzi masă musculară și, în timp, toate lucrurile acestea merg împotriva sănătății, nu înspre sănătate.
Și atunci, ce facem? Încercăm să nu mai fim atât de orbiți de fiecare nouă metodă, nouă dietă ținută de o vedetă. Și acest post intermitent ținut pe termen scurt a arătat rezultate bune, însă iată că acest studiu, care s-a desfășurat din 2003 până în 2018, deja ne pune pe gânduri. A arătat și creșterea riscului de cancere. Astfel încât, să fim mai moderați, pe lucruri dovedite științific și pe ce ne spun ghidurile științifice, unde sunt analizate multe studii”, a mai explicat aceasta.
În loc să se adopte metode extrem de restrictive, Anca Hâncu a recomandat adoptarea unui stil de viață sănătos și echilibrat, care să includă trei mese pe zi, cu o gustare între ele dacă este necesar, și o perioadă de pauză de 10-12 ore între cina de seară și micul dejun, fără a mânca în timpul nopții. Ea a subliniat importanța consumului de alimente sănătoase, cum ar fi legumele, proteinele slabe și carbohidrații cu absorbție lentă, în cantități adecvate.
Să luăm lucrurile de bază, deci, avem 3 mese pe zi, cu câte o gustare între, dacă dorim. Dacă dorim să facem o pauză, o facem de 10-12 ore, de seara până a doua zi dimineața și este suficient. Nu ne trezim noaptea să mâncăm, bineînțeles. Dar, pe lângă acest orar al meselor, va fi de mare importanță calitatea meselor: să avem acea farfurie sănătoasă, jumătate de farfurie cu vegetale, cu legume, un sfert din farfurie - o proteină de bună calitate, slabă, fără grăsimi și un sfert din farfurie acei carbohidrați sănătoși, cu absorbție lentă.
Are legătură și cu Postul religios, pentru că studiul a făcut referire la postul intermitent cu fereastra de alimentare de 8 ore, adică 8 ore mănânci. Dar are și o variantă de 2 zile pe săptămână să mănânci mai puțin de 500 kcal, adică era, practic, cam cum ar fi Postul religios de miercuri sau vineri, dar Postul religios înseamnă acum excluderea limentelor de origine animală. Și sigur și acolo trebuie să facem acest lucru inteligent, tot ca să nu pierdem masa musculară.
Diferența între fasting și intermittent fasting
În plus, Anca Hâncu a comparat fastingul cu intermittent fastingul, precizând că fastingul implică abstinența totală de la alimente, în timp ce intermittent fastingul presupune o pauză periodică de la consumul de alimente. Ea a menționat că o perioadă de pauză alimentară de 12-13 ore între cină și micul dejun a doua zi poate fi suficientă pentru a obține beneficii pentru sănătate, fără a fi necesară o perioadă de post intermitent de 16 ore și o restricție alimentară strictă la 8 ore.
”Fasting înseamnă , practic, că tu nu mănânci. Intermittent înseamnă că faci pauză din când în când. Adică spui că 16 ore nu mâncăm și mâncăm doar 8 ore, înseamnă că tu ai acest intermittent fasting. Dacă tu vrei fasting o zi întreagă, ar însemna post negru.
Depinde de tipul de intermittent fasting și aici revin cu metoda care a adus cele mai frumoase și corecte rezultate pe inflamație și pe metabolismul glucidic și lipidic, care este genul acesta de pauză alimentară de 12-13 ore. Seara, de la 18-19, până a doua zi la 6-7, când luăm micul dejun, să facem pauză.
Adică să nu mai mâncăm gustărele la 12 noaptea, să nu mai ciugulim la televizor cât mai vedem un film. Și atunci se creează această pauză de 12-13 ore, care este suficientă, nu trebuie să ajungem la o pauză de 16 ore și să limităm alimentația doar la 8 ore.
Niște tulburări de comportament apar după acest gen de frustrări (că nu mâncăm suficient) sau după postul negru, ținut mai multe zile. Și acolo este o modă pe care nu o accept, dar noi trebuie să fim atenți și să ne luăm informații corecte din surse medicale, să cerem sfatul medicilor și să nu ne lăsăm sănătatea la mâna unor reclame și sfaturi neaplicate”, a încheiat Anca Hâncu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
