Poluarea are efecte negative asupra întregului organism. În perioada de vară, când ne confruntăm cu temperaturi ridicate riscurile poluării asupra sănătății sistemului respirator prezintă anumite particularități în funcție de sezon. Medicul Cătălina Panaitescu explică în cadrul Atelierelor Medicale care sunt riscurile.
”Fără a putea preciza dacă riscurile sunt mai mari în anotimpul rece sau în cel cald, se știe totuși că anumite substanțe sunt mai nocive într-unul sau altul dintre acestea. Vara, de exemplu, fără să constituie o cauza directă de poluare, temperaturile înalte produc accelerarea reacțiilor prin care se formează o parte din substanțele responsabile pentru aceasta, cum ar fi ozonul și alți compuși oxidanți (de tipul peroxidului de hidrogen, aldehidelor ș.a.).
Aceștia se formează din compuși organici volatili nonmetanici și oxid de azot, în anumite condiții de luminozitate și temperatură, sub influența luminii solare și în special a radiațiilor UV. Ozonul este un gaz înalt reactiv și puternic iritant al căilor respiratorii, care este responsabil de o gamă largă de tulburări, de la disconfortul cu caracter de arsură în timpul inspirului, până la efecte cardiorespiratorii de intensitate variată, unele necesitând internarea în spital.
Prezența ozonului este mai mare în zonele puternic urbanizate, cu emisii multiple și prezența fenomenului de stagnare a aerului, care favorizează apariția de noi compuși chimici”, explică dr. Cătălina Panaitescu pe Ateliere Medicale.
Vezi și: Ce se întâmplă dacă înghiți guma de mestecat. În cât timp se elimină din stomac
Două feluri de particule poluante
”Particulele poluante (PM) pot fi de două feluri: primare (emise direct, ca urmare a combustiei) și secundare (formate din alte substanțe poluante, prin reacții chimice). Căldura și în special temperaturile caniculare favorizează creșterea concentrației de particule secundare, prin accelerarea reacțiilor chimice, la fel ca în cazul ozonului.
Principali reactivi implicați sunt oxizii de azot, amoniacul și oxizii de sulf (de unde și cele trei tipuri de PM secundare: nitrați, sulfați și compuși organici secundari). Particulele poluante au, de asemenea, efecte cardiorespiratorii, dar și carciongenetice.
Atunci când temperaturile înalte se suprapun cu valori mari ale presiunii atmosferice, concentrația ozonului și a particulelor poluate poate atinge valori periculoase, ca urmare a accelerării formării lor în asociere cu absența curenților de aer care ar putea contribui la împrăștierea lor. De aceea ploaia are un efect benefic, alternând particulele poluante odată cu picăturile de apă și conducând la depunerea acestora pe sol.
Un alt aspect care poate crește riscul expunerii la substanțele poluante în această perioada constă în timpul mai lung petrecut afară, comparativ cu sezonul rece.
În principiu, se recomandă câteva măsuri de protecție, cum ar fi, de exemplu, practicarea activităților fizice la distanță de arterele circulate și în afara orelor aglomerate preferabil dimineața devreme sau seara (situația se complică iarna, din cauza faptului că vârfurile de poluare nu coincid: concentrație mare de ozon în timpul amiezii, când radiațiile UV sunt mai puternice, respectiv expunere mare la particule poluante dimineața devreme și după amiaza târziu, când scade emisia prin gazele de eșapament și crește cea produsă de instalațiile de încălzire a locuințelor).
Dacă adăugăm la această situație faptul că poluarea atmosferică și încălzirea globală sunt intercorelate și se influențează reciproc, monitorizarea calității aerului și respectarea standardelor referitoare la emisiile poluante rămân singurele soluții cu adevărat eficiente”, mai notează medicul.
Vezi și: Cicoarea, înlocuitorul cafelei. Sedativ natural cu efecte asupra sănătății
Poluarea, ucigașul mondial care provoacă unul din șase decese. Bolile pe care le declanșează
Poluarea provoacă o serie de afecțiuni medicale. Un studiu publicat în revista The Lancet arată că poluarea a cauzat în anul 2019 circa nouă milioane de decese, în întreaga lume.
Potrivit studiului, unul din șase decese la nivel mondial este din cauza poluării, susţine Comisia Lancet pentru poluare şi sănătate.
Poluarea şi deşeurile produse de oameni şi eliberate apoi în aer, apă şi sol rareori ucid în mod direct, însă se află la originea unor boli cardiace grave, a cancerelor, a problemelor respiratorii şi a diareei acute.
"Efectele asupra sănătăţii rămân enorme, iar ţările cu venituri mici şi mijlocii sunt cele mai afectate", a declarat autorul principal al studiului şi unul dintre directorii comisiei, Richard Fuller.
Ele sunt responsabile pentru 92% din aceste decese şi pentru majoritatea pierderilor economice care rezultă.
"Atenţia şi finanţarea au crescut foarte puţin din 2015, în pofida unei creşteri bine documentate a preocupării publicului faţă de poluare şi faţă de efectele sale asupra sănătăţii", a mai adăugat Richard Fuller.
Bolile cauzate de poluare. Țincu: Oamenii trec cu ușurință peste ea
Numărul tot mai mare de incendii de vegetație din jurul comunităților, fie că e vorba de localități mai mici sau chiar de Capitală, repun pe afiș subiectul poluării și impactul pe care aceasta îl are asupra populației.
În cadrul unei intervenții la Digi 24, medicul Radu Țincu a subliniat faptul că oamenii trec cu ușurință peste efectele poluării, tocmai pentru că deși este agresivă, ea nu cauzează durere.
”Din păcate efectele sunt unele foarte cunoscute, însă poluarea nefiind extrem de agresivă și nu cauzează durere, iar oamenii trec cu ușurință peste ea. Însă știm foarte clar că poluarea scurtează durata de viață a persoanelor care trăiesc în zone poluate, crește incidența bolilor pulmonare cronice, atât la adulți, unde capacitatea pulmonară este diminuată și acești oameni supuși la poluare vor dezvolta fibroză pulmonară, care într-un final va duce la afectarea întregului organism, prin faptul că oxigenarea nu se mai realizează în condiții optime.
De asemenea, această poluare afectează și dezvoltarea copiilor, care sunt cu atât mai vulnerabili la aceste noxe, iar ele, în rândul copiilor, cresc riscul de a dezvolta boli alergice pulmonare, cum ar fi astmul bronșic”, a explicat dr. Radu Țincu, medic primar ATI, la Digi 24.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
