Polipii nazali sunt excrescențe de consistenta moale, nedureroase, care apar la nivelul mucoasei ce căptuşeşte căile nazale şi sinusurile faciale. Mai frecvent întâlnită la adulţii tineri şi cei de vârstă mijlocie, afecţiunea prezintă caracter benign (necanceros) şi este de cele mai multe ori recidivanta.
Medicul ORL, Anda Gâta a explicat pe pagina sa de Facebook cum ne afectează polipii nazali.
”Polipii nazali sunt formațiuni moi, nedureroase, care cresc și blocheaz căile nazale și sinusurile. Cauzele apariției polipilor nu sunt pe deplin cunoscute, insă un rol important îl reprezintă predispoziţia genetică, alergiile, sensibilitatea la medicamente sau anumite boli autoimune.
Polipii nazali de dimensiuni mari pot bloca căile nazale, determinând probleme de respirație, pierderea mirosului și infecții frecvente rinosinusale. În general, polipii nazali afectează adulții şi bătrânii, dar (foarte rar) pot fi întâlniți și la copii”, a explicat medicul.
Simptomele polipilor nazali
Potrivit specialiștilor, polipii nazali de dimensiuni mici sunt asimptomatici şi rămân nedetectabili pentru perioade îndelungate de timp, fiind descoperiţi accidental în cazul unei examinări de specialitate otolaringologice. Excrescenţele de dimensiuni mai mari pot cauza simptome specifice prin blocarea cailor aeriene nazale şi a drenajului sinusurilor suborbitale.
Cele mai frecvent întâlnite simptome în sinuzita cronică polipoasa sunt reprezentate de către:
- Rinoree (secreţii nazale apoase abundente);
- Obstrucţie nazală persistenta (nas înfundat);
- Scurgeri rinofaringiene (scurgerea secreţiilor de la nivel nazal pe peretele posterior faringian);
- Anosomie (scăderea până la pierderea simţului mirosului prin afectarea filetelor nervoase olfactive la pacienţii cu rinita cronică);
- Durere facială (nivelul sinusurilor maxilare, frontale sau paranazale) şi cefalee;
- Senzaţie de presiune frontală sau facială;
- Ronhopatie cronică (sforăit);
- Prurit nazal.
- Dificultatea în respiraţie, vederea dublă, limitarea mişcării globilor oculari, edemul periorbital masiv, cefalee însoţită de febră sau agravarea bruscă a simptomelor rinitei cronice reprezintă situaţii care necesita prezentarea de urgenţă la medicul specialist, arată Mayo Clinic.
Diagnosticarea polipilor nazali
Medicul ORL poate apela la mai multe modalități de diagnostic, și anume:
- Endoscopie nazală: investigaţie imagistică care se realizează cu ajutorul unui fibroscop flexibil (tub subţire prevăzut cu sursa de lumină şi videocamera ataşată) care permite vizualizarea foselor nazale şi deschiderea sinusurilor fiziologice;
- Tomografia computerizată (examinarea CT) sau rezonanța magnetică nucleară RMN, reprezintă investigaţii imagistice complexe care permit medicului specialist să localizeze polipii nazali profunzi şi să evaluează extinderea procesului inflamator al mucoasei nazale şi sinusale. Investigaţiile pot identifica anomalii fiziologice de structura ale cailor respiratorii superioare şi ale sinusurilor şi pot diagnostica formaţiuni tumorale de natura malignă sau benigna la acest nivel.
- Teste de alergie specifice reprezentate de către prick test: teste cutanate prin intermediul cărora este stabilită o eventuala alergie a pacientului la anumiţi alergeni. Determinările serice ale anticorpilor specifici pentru diferiţi antigeni alergici şi a anticorpilor IgE totali sunt utilizate în cazul în care nu se poate efectua testarea cutanată (risc de şoc anafilactic);
- Testarea pentru fibroza chistică este efectuată în cazul persoanelor cu suspiciune de fibroză chistică, o afecţiune ereditară care determină afectarea glandelor producătoare de mucus de la nivel pulmonar, glandelor salivare, lacrimale, sudoripare şi al celor secretoare de acid gastric.
Tratamentul polipilor nazali
Medicul ORL, Anda Gâta a explicat în ce constă tratamentul.
”Deși tratamenul medicamentos poate micșora în volum polipii, foarte rar îi poate face să dispară complet. Astfel, tratamentul chirurgical endoscopic reprezintă protocolul modern de tratament al acestei patologii”, a mai explicat medicul.
Factori de risc
Orice afecțiune care declanșează iritații și umflături (inflamații) pe termen lung în pasajele nazale sau sinusuri, cum ar fi infecțiile sau alergiile, poate crește riscul de a dezvolta polipi nazali.
Condițiile adesea asociate cu polipii nazali includ:
- Astmul, o boală care face ca căile respiratorii să se umfle (să se inflameze) și să se îngusteze
- Sensibilitatea la aspirină
- Sinuzita fungică alergică, o alergie la ciupercile din aer
- Fibroză chistică, o tulburare genetică care duce la fluide anormal de groase, lipicioase în organism, inclusiv mucus gros din mucoasele nazale și sinusale
- Sindromul Churg-Strauss (granulomatoza eozinofilică cu poliangită), o boală rară care provoacă inflamația vaselor de sânge
- Deficitul de vitamina D, care apare atunci când organismul tău nu are suficientă vitamina D
- Istoricul familiei tale poate juca, de asemenea, un rol. Există unele dovezi că anumite variații genetice asociate cu funcția sistemului imunitar te fac mai probabil să dezvolți polipi nazali, mai arată Mayo Clinic.
Complicaţii
Polipii nazali pot provoca complicații deoarece blochează fluxul normal de aer și drenajul fluidelor și, de asemenea, din cauza iritației și umflăturilor pe termen lung (inflamației) care stau la baza dezvoltării lor.
Complicațiile potențiale includ:
- Apnee. Aceasta este o afecțiune potențial gravă în care vă opriți și începeți să respirați frecvent în timpul somnului.
- Astm. Sinuzita cronică poate agrava astmul.
- Infecții ale sinusurilor. Polipii nazali te pot face mai susceptibil la infecții ale sinusurilor
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
