Polifenolii sunt o categorie de compuși vegetali cu multiple beneficii pentru sănătate. Polifenolii pot acționa ca antioxidanți, deci pot neutraliza radicalii liberi dăunători care afectează celulele și cresc riscul de cancer, diabet, boli cardiovasculare, având în același timp și rol antiinflamator, reducând riscul de apariție al bolilor cronice.
Polifenolii, tipuri
Cercetătorii au identificat peste 8.000 de tipuri de polifenoli, pe care i-au împărțit în patru categorii principale.
Flavonoidele reprezintă 60% din numărul total de polifenoli. Între acestea, cele mai cunoscute sunt quercetina, kaempferolul, catechinele și antocianii, care se găsesc în alimente precum merele, ceapa, ciocolata neagră și varza roșie.
Acizii fenolici reprezintă aproximativ 30% din toți polifenolii. Printre exemple se numără stilbenele și lignanii, care se găsesc mai ales în fructe, legume, cereale integrale și semințe.
Amidele polifenolice includ capsaicinoidele din ardeii iuți și avenantramidele din ovăz.
Alți polifenoli. În acest grup sunt incluse resveratrolul din vinul roșu, acidul elagic din fructele de pădure, curcumina din turmeric și lignanii din semințele de in, semințele de susan și cerealele integrale.
Polifenolii, beneficii pentru sănătate
Polifenolii au fost asociați cu o multitudine de beneficii pentru sănătate.
Reduc nivelul de zahăr din sânge. Polifenolii pot ajuta la reducerea nivelului de zahăr din sânge, deci poate contribui la scăderea riscului de a dezvolta diabet de tip 2. Acest lucru se datorează faptului că polifenolii pot împiedica descompunerea amidonului în zaharuri simple, reducând posibilitate de apariție a vârfurilor de zahăr din sânge după masă.
Mai mult, acești compuși pot ajuta la stimularea secreției de insulină hormonul care este responsabil cu reglarea nivelului de zahăr din sânge.
Reduc riscul de boli de inimă. O alimentație bogată în polifenoli poate îmbunătăți sănătatea inimii. Experții consideră că acest lucru se datorează rolului antiinflamator al polifenolilor, știut fiind faptul că inflamațiile cronice sunt un factor de risc pentru bolile de inimă.
Previn formarea cheagurilor de sânge. Polifenolii pot reduce riscul de a dezvolta un cheag de sânge. Cheagurile de sânge se formează atunci când trombocitele care circulă în fluxul sanguin încep să se aglomereze.
Acest proces este cunoscut sub numele de agregare plachetară și este util în prevenirea sângerărilor excesive.
Protejează împotriva cancerului. Cercetările au asociat, în mod constant, dietele bogate în vegetale și un risc mai mic de cancer, iar mulți experți cred că polifenolii sunt parțial responsabili pentru acest lucru.
Ajută sistemul digestiv. Polifenolii pot avea efecte benefice asupra digestiei prin promovarea creșterii bacteriilor intestinale benefice, în timp ce le resping pe cele dăunătoare. De exemplu, studiile sugerează că extractul de ceai, bogat în polifenoli, ajută la creșterea bifidobacteriillor, în timp ce polifenolii din ceaiul verde luptă împotriva E. Coli și Salmonella, îmbunătățind în același timp simptomele asociate cu boala inflamatorie intestinală.
Îmbunătățesc funcția creierului. Alimentele bogate în polifenoli pot stimula concentrarea și memoria. Un studiu a arătat o stimulare semnificativă a memoriei la adulții care au consumat suc de struguri timp de 3 luni, arată Healthline.
Polifenolii, alimente bogate
Pe lângă cele mai cunoscute surse de polifenoli, ceaiul, ciocolata neagră, vinul roșu și fructele de pădure, cercetătorii au alcătuit o listă cu cele mai bogate alimente, pe categorii, astfel:
Fructe: mere, caise, merișoare, coacăze, fructe de soc, struguri negri, afine, mure, căpșune, zmeură, cireșe, grapefruit, lămâi, portocale, nectarine, piersici, pere, rodii, prune;
Legume: anghinare, sparanghel, broccoli, morcovi, andive, cartofi, cicoare, salată roșie, capă albă, ceapă roșie, spanac, stevie;
Leguminoase: fasole neagră, fasole albă, soia și produse din soia - tofu, carne de soia, lapte de soia;
Nuci și semințe: migdale, castane, alune de pădure, nuci, nuci pecan, semințe de in;
Cereale integrale: ovăz, secară, grâu integral;
Ierburi aromate și condimente: chimen, semințe de țelină, scorțișoară, cuișoare, anason, salvie, cimbru, rozmarin, oregano, busuioc uscat, mentă uscată, pătrunjel uscat;
Alte alimente: ceai negru, ceai verde, capere, pudră de cacao, cafea, ciocolată neagră, ghimbir, măsline și ulei de măsline, vin roșu, oțet.
Aminoacizii esențiali, sprijin pentru sistemul nervos. În ce alimente îi regăsim
Aminoacizii sunt compuși organici formați în principal din azot, cardon, hidrogen și oxigen. Corpul uman are nevoie de 20 de aminoacizi diferiți pentru a se dezvolta și funcționa corespunzător. Dintre aceștia, deși toți sunt importanți pentru sănătate, 9 sunt clasificați ca fiind esențiali.
Cei 9 aminoacizi esențiali sunt: histidina, fenilalalina, valina, leucina, isoleucina, treonina, triptofanul, metionina și lizina.
Aminoacizii neesențiali sunt: alanina, asparagina, acidul aspartic, acidul glutamic. Aminoacizii conționat esențiali, adică necesari în anumite condiții de sănătate, sunt: glutamina, glicina, prolina, serina, tirozina, ornitina, arginina, cisteina. Citește mai departe AICI.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
