Un număr surprinzător de oameni, de la studenți la medicină la directori de companii, își modifică tactic chimia creierului cu nicotină ca să-și îmbunătățească performanța cognitivă, luând doze mici sub formă de produse utilizate de obicei pentru renunțarea la fumat. Ei știu cât de periculos poate fi fumatul, dar vor să valorifice efectele nicotinei, un stimulent puternic, disponibil pe scară largă.
Recent, Andrew Huberman, neurocercetător, profesor asociat la departamentul de neurobiologie de la Universitatea Stanford și nefumător întreaga viață, a decis să se supună unui experiment: a folosit cantități mici de nicotină ca să verifice dacă are vreun efect asupra performanțelor sale cognitive. A apelat la David Tomen, autodeclarat „expert în nootropice” și autor al cărții Secrets of the Optimized Brain, apoi a publicat rezultatele pe podcastul lui, The Huberman Lab. Iată-le:
Gumă de mestecat: o bucată de gumă conține 2 mg de nicotină, cam cât își ia un fumător dintr-o țigară. Zece minute mai târziu, e surprins de greață și frisoane, agitat, ca atunci când n-ai băut niciodată cofeină și te-ai hotărât să începi cu un espresso dublu. Este profund neplăcut și nu favorizează concentrarea. Sfârșește deasupra chiuvetei.
Pastile: o pastilă de nicotină de 1 mg are „cea mai eficientă utilizare a nicotinei ca nootrop, cu mult mai puține ingrediente toxice decât alte metode de livrare”, zice David Tomen. De data asta, simte o creștere vizibilă de energie, ca după alergat sau o cafea tare. Adrenalina dovedește cât de ușor ar putea deveni dependent.
Spray-ul cu nicotină este mai rapid și mai plăcut de utilizat decât guma sau pastilele și oferă același efect vizibil ca pastilele. Apetitul redus este și el un efect secundar al nicotinei.
Plasturi: eliberarea în fluxul sanguin este mai lentă, 7 mg în 24 de ore. Fără agitație, fără frisoane, dar pare mai concentrat și mai productiv. Pe de altă parte, „dacă tu crezi că ceva te va ajuta să te concentrezi mai bine, probabil că o va face”, spune dr. James Gill, medic generalist și lector la Warwick Medical School.
În podcastul lui, Andrew Huberman vorbește despre un anumit laureat al Premiului Nobel pe care l-a cunoscut și care mesteca în mod regulat gumă cu nicotină din cauza cercetărilor care sugerează că aceasta ar putea preveni tulburările cognitive legate de vârstă.
Adevărul este că oamenii folosesc nicotină de mii de ani. Substanța se găsește în mod natural în mai multe soiuri de plante - inclusiv solanacee, cum ar fi roșii, ardei, vinete și cartofi, dar cele mai înalte niveluri sunt în planta de tutun, Nicotiana tabacum. Planta și-a luat, la rândul ei, numele de la Jean Nicot, un ambasador francez care a trimis tutun din Brazilia la Paris în 1560, promovând utilizarea sa medicinală, inclusiv împotriva durerilor de cap.
Nicotina creează o senzație temporară de bine și relaxare și crește ritmul cardiac și cantitatea de oxigen pe care o folosește inima. Pe măsură ce pătrunde în organism, provoacă o creștere a endorfinelor, care sunt substanțe chimice care ajută la ameliorarea stresului și a durerii și la îmbunătățirea dispoziției.
Corpul absoarbe rapid nicotina în sânge, astfel încât să poată ajunge la creier. Nivelul de nicotină atinge vârful rapid după intrarea în organism, astfel încât sentimentele de recompensă vin imediat și sunt de scurtă durată. Nicotina începe să aibă efect după două până la 15 minute și durează aproximativ 45 de minute. Are apoi un timp de înjumătățire de aproximativ două ore (adică timpul necesar ca substanța activă să se reducă în organism la jumătate). Asta îi poate face pe oameni să continue să fumeze, ca să simtă senzațiile plăcute mai mult timp.
Fumatul este dăunător din cauza toxinelor pe care le produce, între care monoxidul de carbon și gudronul. În schimb, nicotina nu este la fel de dăunătoare în cantități mici, dar cel mai semnificativ risc pe care îl prezintă este dependența. Dependența e asociată cu dopamina, un neurotransmițător care face parte din sistemul de recompensă al creierului și creează senzații de plăcere.
“Avem receptori nicotinici în creierul și corpul nostru. Ingerarea nicotinei îi stimulează să producă acetilcolină, unul dintre cei mai importanți mesageri chimici din sistemul nostru nervos, dopamină, un alt mesager chimic, și hormonul adrenalină, cu efecte ample care pot îmbunătăți starea de spirit, motivația și concentrarea”, spune dr. James Gill, medic generalist și lector la Warwick Medical School.
Nivelul ei crește extrem de rapid, mai ales când nicotina e administrată din țigări. Utilizarea regulată reduce însă această stimulare a creierului. „Corpul tău are un termostat pentru orice. Dacă te expui mult la o substanță, beneficiile scad, pe măsură ce creierul tău învață să compenseze și vrei și ai nevoie de mai mult pentru a obține același efect”, explică dr. Gill.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
