Plombe din amalgam dentar se folosesc pe scară foarte largă. Probabil că zeci de milioane de persoane la eu, la nivel mondial. Conform Wikipedia, amalgamul dentar este un amestec al mercurului cu unele metale, precum argint, cupru, indiu, staniu și zinc, folosit de mai bine de 150 de ani. Este destul de ieftin și relativ ușor de manipulat în tehnica dentară. Dar omenirea folosește de mult mai mult timp amalgamurile cu mecur, prima atestare a unei astfel de substanțe fiind din China, din anul 659!
Amalgamul se realizează efectiv prin combinarea mercurului lichid cu un alt metal. Or, datorită prezenței mercurului, materialul prezintă un grad de toxicitate și trebuie manipulat conform indicațiilor specificate de producător. Emisia de vapori periculoși de mercur are loc în două momente: atunci când plombele sunt realizate, pentru că în față inițială amalgamul este maleabil ca să se adapteze cavității și unde, ulterior, se întărește; și atunci când plombele sunt scoase din cavitate.
Ce efecte secundare poate avea mercurul din amalgam
Într-un studiu publicat în 2008, se arată, spre exemplu, că efecte secundare clinice ale expunerii cronice la mercur, din cauza amalgamului din care sunt făcute plombele, includ afecțiuni precum gingivita, pierderea osoasă alveolară, slăbirea și pierderea dinților, bruxism, gust metalic în gură, ulcerații orale și salivație excesivă.
Pe lângă aceastea, simptomele asociate toxicității cu mercur pot fi caracterizate prin tremor, ataxie, schimbare de personalitate, pierderea memoriei, insomnie, anxietate, oboseală cronic, depresie, dureri de cap, iritabilitate, conductivitate a nervilor încetinită, pierdere în greutate, pierderea poftei de mâncare, probleme gastrointestinale și detresă psihologică.
Absorbția vaporilor de mercur atunci când sunt montgate plombele are loc prin plămâni, aproximativ 80% din vaporii inhalați fiind absorbiți așa și intrând rapid în circulația sângelui. Odată ajuns în țesuturi, mercurul poate rămâne acolo pentru perioade mai lungi de timp. Două dintre principalele organe problematice în cazul absorbției de mercur sunt sistemul nervos central și rinichii.
Un alt studiu, publicat în 2004 în International Journal of Epidemiology, arată spre exemplu că persoanele care au un aport mai ridicat de mercur, prin alimentație sau expunere din alte surse, pot avea un risc ușor mărit de a face scleroză multiplă. Amlgamul dentar poate duce chiar la declanșarea unei alergii la mercur și a unor boli parodontale, după cum arată un alt studiu.
Mercurul, însă, este infinit mai poluant pentru mediu, unde se acumulează, pentru ca de acolo să se întoarcă înzecit mai toxic la oameni. O meta-analiză publicată în 2014 în Jurnalul de Medicină Preventivă și Sănătate Publică arată că cea mai importantă cale de expunere a omului la metilmercur (MeHg) este în mare parte prin consumul de pește contaminat, fructe de mare și animale sălbatice care au fost expuse mercurului prin ingestia de organisme inferioare contaminate. Toxicitatea MeHg este asociată cu deteriorarea sistemului nervos la adulți și cu dezvoltarea neurologică afectată la sugari și copii. Mercurul ingerat poate fi supus bioacumulării ceea ce duce la creșteri progresive ale sarcinilor corporale. Această revizuire arată că mercurul are efecte toxice celulare, cardiovasculare, hematologice, pulmonare, renale, imunologice, neurologice, endocrine, reproductive și embrionare.
Planul Ministerului Sănătății
Așa cum spuneam, Ministerul Sănătății a compus deja un proiect de Ordin care prevede eliminarea acestui amalgam dentar din toate practicile stomatologice din România, dar care conține și indicații despre cum se va face eliminarea treptată de la pacienții care au plombe din amalgam, inclusiv coletarea deșeurilor pentru ca acestea să nu ajungă în mediu.
Ordinul, care este în dezbatere publică, este de fapt o aliniere la prevederile art. 10 din Regulamentul (UE) 2017/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 privind eliminarea mercurului. Dar iată ce conține viitorul „Plan național de măsuri pentru eliminarea treptată a utilizării amalgamului dentar". În primul rând, acesta instaurează interdicții și noi reguli pentru coletarea selectivă a deșeurilor de amalgam:
1. Se interzice utilizarea amalgamului dentar în tratamentul dinților de lapte, la copii sub 18 ani și la femeile însărcinate sau care alăptează, decât dacă acest lucru este considerat strict necesar de către medicul stomatolog, din motive legate de nevoile medicale specifice ale pacientului, în conformitate cu prevederile art.10 din Regulamentul 2017/852;
2. În cazul urgențelor stomatologice îndepărtarea amalgamului dentar va fi posibilă în toate cabinetele de medicină dentară. Colegiul Medicilor Stomatologi din România va organiza un registru al cabinetelor dentare de urgență și al cabinetelor care utilizează amalgam în lucrările dentare.
3. Se interzice utilizarea de către medicii stomatologi a amalgamului în vrac, în conformitate cu prevederile art.10 din Regulamentul 2017/852 ;
4. Utilizarea, în conformitate cu prevederile art.10 din Regulamentul 2017/852; a amalgamului în scop stomatologic se va face numai sub formă încapsulată predozată.
5. Reprezentanții legali ai cabinetelor de medicină dentară în care se utilizează amalgam dentar, în care se îndepărtează obturații pe bază de amalgam sau se extrag dinți care conțin astfel de obturații, se asigură că acestea sunt dotate cu separatoare de amalgam care rețin și colectează particulele de amalgam; începând cu 1 ianuarie 2021, toate separatoarele de amalgam aflate în uz trebuie să furnizeze un nivel de retenție de cel puțin 95% a particulelor de amalgam. Se consideră că separatoarele de amalgam și capsulele care sunt conforme cu standardele europene sau cu alte standarde naționale sau internaționale, care prevăd un nivel echivalent de calitate și de retenție îndeplinesc cerințele actuale ale Regulamentului (UE) 2017/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 mai 2017 privind mercurul și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1102/2008, în conformitate cu prevederile art.10 din Regulamentul 2017/85 ;
6. Se interzice evacuarea deșeurilor de amalgam dentar în mediu; medicii stomatologi vor încheia contracte cu firme specializate care să asigure că deșeurile de amalgam dentar sunt manipulate și colectate de către entități autorizate pentru gestionarea și neutralizarea acestora, în conformitate cu prevederile art.10 din Regulamentul 2017/852 ;
7. Ministerul Sănătății, în colaborare cu Colegiul Medicilor Stomatologi din România organizează activități de informare a publicului (prin presă, televiziune, radio, articole, broșuri, postere etc.) cu privire la amalgamul dentar, pentru conștientizarea, de către populație, a riscurilor de mediu ale mercurului, ca una dintre cele mai importante măsuri de a stopa complet folosirea de amalgam.
8. Ministerul Sănătătii, în colaborare cu Colegiul Medicilor Stomatologi din România prin măsurile de profilaxie a cariilor dentare și promovarea sănătății reduc nevoia de restaurare dentară și minimizarea utilizării amalgamului dentar.
9. Pacienții vor completa formularul consimțământului informat prevăzut în Ordinul ministrului Sănătății publice nr. 482/2007 privind aprobarea Normelor metodologice de aplicare a titlului XV „Răspunderea civilă a personalului medical și a furnizorului de produse și servicii medicale, sanitare și farmaceutice" din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății cu modificările și completările ulterioare, înainte de aplicarea amalgamului dentar.
10. Colegiul medicilor stomatologi asigură prin programele de educație medicală continuă informarea actualilor și viitorilor medici stomatologi asupra impactului amalgamului dentar asupra mediului constituind astfel o sursă majoră de poluare cu mercur în aer, apă și pământ.
11. Ministerul Sănătății în colaborare cu Colegiul Medicilor Stomatologi din România promoveză utilizarea alternativelor terapeutice fără mercur, eficiente atât din punct de vedere al costului, cât și clinic, pentru restaurările dentare.
12. Colegiul medicilor stomatologi organizează reuniuni pentru educarea și instruirea corespunzătoare a viitorilor specialiști cu privire la utilizarea alternativelor de restaurare dentară fără mercur și la promovarea celor mai bune practici de management stomatologic, care implică îndepărtarea celei mai mici cantități de țesut dentar sănătos (amalgamul necesită îndepărtarea de țesuturi dentare sănătoase în proporție mai mare decât alternativele fără mercur).
13.Colegiul Medicilor Stomatologi din România va promova utilizarea în cabinetele dentare a materialelor de calitate fără mercur pentru restaurările dentare, se mai arată în proiectul de Ordin.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
