Cancerul a fost și va rămâne în continuare o problemă majoră de sănătate publică, atât la nivel național cât și la nivel mondial, fiind prima sau a doua cauză de decese premature (la vârste cuprinse între 30 – 69 ani) în 134 de țări, potrivit OMS.
Estimările pentru România ale Centrului Comun pentru Cercetare, arată că în anul 2020 s-au diagnosticat 95.276 de cazuri noi de cancer.
La femei, cancerul de col uterin este al treilea ca frecvență, după cancerul de sân și cancerul colorectal, situație care diferă de profilul european, unde principalele 5 localizări ale cancerului la femei sunt cancerul de sân, cancerul colorectal, cancerul pulmonar, cancerul de corp uterin și limfomul non-Hodgkin.
La bărbați, în România, primele 5 localizări ale cancerului sunt cancerul pulmonar, cancerul de prostată, colorectal, cancerul de vezică urinară și cancerul de stomac.
Potrivit Ministerului Sănătății, cancerul gastric reprezintă 5 % și, respectiv, 3 % din noile cazuri de cancer la bărbați și, respectiv, la femei (peste media UE). Melanomul malign reprezintă 2% din noile cazuri de cancer atât la bărbați, cât și la femei (sub media UE).
Proiecțiile pentru România, estimează că în perioada 2020-2040 incidența cancerului va crește cu 7%. Se estimează creșteri semnificative, de peste 10% ale incidenței cancerului de stomac, pancreas, pulmonar, hepatic și colorectal atât la bărbați, cât și la femei. De asemenea incidența mielomului multiplu va înregistra creșteri la ambele sexe. Dintre cancerele specifice, cancerul de prostată va înregistra o creștere de 21,8% , iar cel de vagin și vulvă cu 13,8% și respectiv, 10,9%.
Estimările pentru perioada 2020-2040 mai arată scăderi semnificative ale incidenței cancerului de tiroidă și limfomului non-Hodgkin la ambele sexe și ale incidenței cancerului testicular,
cancerul de sân și cancerul de col uterin.
Planul național de cancer, o rază de speranță. De ce?
"Planul național de cancer, care este în continuare în dezbatere, în lucru, înțeleg că va avea o formă schimbată, este pentru mine o mare rază de speranță.
Știți de ce? Pentru că este una din foarte puținele măsuri care și-a propus să gândească pentru viitor, să planifice. Este un plan, nu este ceva luat, o decizie ad-hoc, acum facem.
Este un plan care prevede niște priorități, prevede niște pași pentru acele priorități. A identificat, să-i spunem marile arii pe care trebuie intervenit. A identificat corect nevoia ca în ziua de astăzi trebuie să testezi ca să-i poți oferi cea mai bună șansă pacientului.
De aceea este pentru mine o mare speranță, iar BMS, ca pionierul imuno-oncologiei, care a schimbat paradigma tratamentelor - prin folosirea anticorpilor împotriva cancerului, prin educarea sistemului imunitar de a descoperi de fapt celula canceroasă și a o ataca așa cum sistemul imunitar, în mod normal, dacă nu este orbit, ar elimina acest adversar, acest dăunător din organism", a declarat Cătălin Radu, managerul Bristol Myers Squibb, în exclusivitate pentru DC Medical și DC News, în cadrul emisiunii "Dezbateri în sănătate".
Vezi mai multe în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
