Pelinul, planta cu miros puternic și ușor înțepător și gust amar, poate fi folosit atât sub formă de ceai, tinctură, cât și sub formă de vin. Pelinul este consumat în cantități mici în scopuri terapeutice deoarece în cantități mari este toxic, iar tuiona conținută provoacă convulsii. Pelinul stimulează digestia şi are efect laxativ.
Stimulează digestia și purifică organismul
Pelinul are proprietăţi antidiareice, diuretice, laxative, tonic-amare, dezinfectante şi cicatrizante pe tot traseul tractului digestiv. Este folosit în gastrita hipoacida, enterita, voma, constipaţie, pentru a fortifica stomacul.
Curăţă tot tractul gastro-intestinal şi are proprietăţi depurative. Este un bun diuretic, eficient în intoxicaţiile alimentare. Este folosit în profilaxia unor afecţiuni ale vezicii urinare, în edeme renale, în ciroze hepatice.
Antiinflamator
Pelinul este un antiiflamator al mucoaselor gastrice şi intestinale cărora le stimulează secreţia, îmbunătăţind digestia. Extractele din pelin sunt un remediu pentru persoanele care sunt în convalescenţă, pentru cele care suferă de astenie, dureri de cap, anemie, debilitate fizică.
Pelinul este un tonic amar ce purifica sângele şi conţine principii active esenţiale în menţinerea sănătăţii ţesuturilor.
”Pelinul este unul din leacurile cele mai la îndemână pentru persoanele care nu se pot lăsa de fumat. Se recomanda presărarea în prima lingură de mâncare puţină planta uscată de 3 ori/zi. Are proprietăţi antitumorale, fiind folosit în stoparea multiplicării cancerului esofagian”, notează Agropost.
Dezinfectant
Pelinul are și proprietăți dezinfectante. Poate fi folosit ca remediu în hemoroizi, grăbeşte cicatrizarea plăgilor purulente, în dermatite, în dezinfectarea tractului urinar. Pelinul este folosit la dezinfectarea arsurilor de orice tip, a opărelilor cu lichide fierbinţi, curata şi usucă plăgile.
”Cataplasmele din infuzie concentrată de pelin sau frunze proaspete strivite şi puse peste umflaturi, luxaţii, ulceraţii, pecingine, furuncule, înţepături de insecte, inflamaţii provocate de reumatism, guta, grăbesc vindecarea.
Vara, ceaiul de pelin poate fi folosit în uz extern la eliminarea transpiraţiei abundente. În tratarea varicelor se strivesc frunze proaspete de pelin şi se adaugă puţin iaurt. Pasta obţinută se pune într-un tifon şi se aplică peste varice”, mai notează Agropost.
Cum se utilizează
Infuzia de pelin se obţine dintr-o linguriţă de plantă uscată la 250 ml de apă clocotită, se lasă la infuzat 10-15 minute. Ceaiul se bea cu o jumătate de oră înainte de masă. Se beau 1-2 ceaiuri/zi. Ceaiul de pelin se poate lua ca adjuvant în intoxocatii.
Tinctura de pelin se prepară din 20 g de pelin uscat, 100 ml de alcool alimentar de secară. Se lasă la macerat două săptămâni într-un loc întunecos şi se agita de câteva ori pe zi. Se administrează câte 10-15 picături luate dimineaţa pe stomacul gol, cu o jumătate de oră înainte de masă, apoi, înainte de mesele principale.
”Tinctura de pelin este folosită pentru combaterea paraziţilor intestinali, în gastrite hipoacide şi în curele de slăbire. În tratarea viermilor intestinali se bea câte o cană de ceai de pelin /zi sau câte o linguriţă de tinctura de pelin/zi, timp de 14 zile”, mai notează Agropost.
Sucul de pelin se obține din câteva flori şi frunze proaspete date prin blender în amestec cu 1 litru de apă plată. Se strecoară şi se poate bea îndulcit pentru a se atenua din gustul amar. Sucul de pelin este un remediu în astm bronşic, afecţiuni hepatice, crampe intestinale, pietre la rinichi, dureri de cap, insomnie, afecţiuni ginecologice. În uz extern se foloseşte la spălarea unor răni greu videcabile.
”Vinul de pelin se recomanda a fi folosit din mai până în octombrie pentru creşterea imunităţii organismului. Călugăriţa Hildegard van Bingen recomanda ca frunzele să fie culese în luna mai sau iunie, în momentul în care luna este în creştere. Se amestecau într-un litru de vin 40 ml de suc de pelin proaspăt şi 150 g de miere.
Preparatul se pune la foc mic până ce ajunge la punctul de fierbere al vinului. Apoi se strecoară şi se trage în sticluţe închise la culoare. Se administrează câte 20 ml, dimineaţa, înainte de micul dejun, din trei în trei zile. Vinul de pelin se mai poate prepara din 30 g de vârfuri de pelin în perioada înfloririi şi un litru de vin alb.
Se lasă la macerat 8 zile, apoi se strecoară şi se foloseşte ca aperitiv şi tonic, luându-se un păhărel cu o jumătate de oră înainte de masă. Vinul de pelin stimulează activitatea glandelor cu secreţie internă şi ajuta la regenerarea vaselor de sânge.
Este util în insuficienţa renală, previne ateroscleroza, îmbunătăţeşte vederea, creşte imunitatea organismului. Când este băut un păhărel de vin de pelin după masă, atunci el este luat ca digestive”, mai arată Agropost.
Reacții adverse
Agenția Europeană a Medicamentului notează că pelinul nu trebuie folosit de persoanele care sunt alergice la plantă.
”Medicamentele pentru plante pelin nu trebuie luate de pacienții care sunt hipersensibili (alergici) la pelin și la alte plante din familia Asteraceae. De asemenea, acestea nu trebuie luate de pacienții cu obstrucție a canalului biliar, colangită (inflamația canalelor biliare) sau boli hepatice”, notează Agenția Europeană a Medicamentului.
Consumat în supradoză sau într-un tratament prelungit, pelinul produce intoxicaţii ce au ca efecte secundare senzaţii de greaţă, crampe musculare, agitaţie, diaree, ameţeală, voma, convulsii, halucinaţii, pierderi ale cunoştinţei, tulburări psihice.
Este contraindicat tratamentul cu pelin pentru persoanele care suferă de afecţiuni acute intestinale sau afecţiuni ale sistemului nervos. Femeile gravide cât şi cele care alăptează trebuie să evite consumul de produse ce conţin pelin.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
