Boala parodontală, parodontoza, poate să apară la orice vârstă, iar printre cauze se numără o igienă precară sau incorectă a dinților, lucru care provoacă sângerare la nivelul gingiilor.
Parodontoză, cauze și factori de risc
Boala parodontală, parodontoza, este cauzată de microbi. ”Este firesc să existe în gurile noastre. Gura nu este un mediu steril, iar acești microbi sunt ținuți sub un oarecare control de sistemul nostru imunitar.
Acest sistem imunitar, câteodată, nu face față și acești microbi se dezvoltă foarte mult și afectează ligamentele care susțin dintele”, a declarat dr. Dragoș Popescu, medic stomatolog, la Pro TV.
De asemenea, boala parodontală are și o serie de factori de risc, care includ:
- fumatul
- diabetul zaharat de tip 2
- obezitatea
- modificările hormonale la femei, precum menstruația, sarcina sau menopauza, situații care produc sensibilitate la nivelul gingiilor.
- medicamente care reduc fluxul salivar
- deficitul de vitamina C.
Parodontoza, simptome
Parodontoza este cunoscută și ca ”boala dinților sănătoși”, așa că semnele apariției acestei afecțiuni dentare pot fi uneori greu de remarcat.
Într-un stadiu inițial al bolii apare doar o inflamație la nivelul gingiilor, gingivita, ”stadiu care este reversibil printr-o simplă detartrare, igienizare în cabinet, iar ulterior, după ce acele bacterii trec de ligamente și ajung la nivelul osului încep să îl resoarbă”, a mai spus medicul.
Parodontoza, diagnostic și tratament
Parodontoza se poate diagnostica în faze incipiente prin intermediul examenelor dentare de rutină.
De menționat că igienizarea în cabinet este recomandată să se facă la șase luni, astfel încât dantura să poată fi monitorizată, iar orice afecțiune de natură dentară să poată fi ținută sub control.
În ceea ce privește tratamentul parodontozei, aceasta implică îndepărtarea plăcii de tartru și a depozitelor bacteriene de la nivelul dinților și a gingiilor, precum și menținerea unei igiene orale adecvate.
Pentru a vă menține dinții sănătoși este indicat:
- să vă spălați de două ori pe zi cu pastă de dinți cu fluor
- să luați în considerare utilizarea unei periuțe de dinți electrice, care poate fi mai eficientă
- să utilizați ața dentară, cel puțin o dată pe zi
- să mergeți la cabinetul stomatologic de cel puțin două ori pe an pentru o curățare profesională
- să nu fumați sau să nu mestecați tutun.
De asemenea, în unele cazuri, precum persistența inflamațiilor gingivale, medicul stomatolog vă poate prescrie antibiotice, care pot să fie sub formă de apă de gură, gel sau tablete orale.
Dacă inflamația se află într-o zonă greu accesibilă pentru spălarea pe dinți sau curățarea cu ață dentară, stomatologul poate să recomande intervențiile chirurgicale.
Dacă ați avut pierderi osoase, o procedură cunoscută sub numele de grefă osoasă poate fi efectuată în același timp cu operația cu lambou pentru a regenera osul pierdut, notează Healthline.
Parodontoza, complicații
Dacă parodontoza nu este tratată, structurile de susținere ale dinților, inclusiv oasele maxilarului, pot fi distruse. Astfel, dinții se slăbesc și pot cădea ori chiar necesita extracție.
Printre complicațiile pe care le mai poate da parodontoza se află:
- abcese dureroase
- migrarea dinților, care poate interfera cu acțiunea de a mânca, ducând chiar la afecțiuni ale sistemului digestiv ca urmare a unei masticații defectuoase
- retragerea gingiilor și expunerea rădăcinilor dinților
- risc crescut de complicații în timpul sarcinii, inclusiv greutate mică la naștere și chiar preeclampsie (hipertensiune arterială și prezența de proteine în exces după săptămâna 20 de sarcină la femeile care aveau tensiune normală înainte de sarcină)
- risc crescut de boli de inimă
- risc crescut de boli respiratorii
- risc crescut de diabet zaharat
De asemenea, gingivita, boala gingivală, a fost asociată cu boala Alzheimer, potrivit unui studiu recent.
În lucrarea condusă de Jan Potempa, cercetătorii au raportat faptul descoperirea agentului patogen ce provoacă gingivita, Porphyromonas gingivalis, în creierele pacienților decedați cu Alzheimer. Pe lângă acest agent patogen, o proteină, beta amiloid, este considerată și ea vinovată de aparița bolii Alzheimer, este vorba de amiloidul beta.
Deși nu este prima dată când cei doi factorii au fost legați de apariția celei mai răspândite forme de demență, cercetătorii au mers mai departe.
Astfel, echipa de cercetare coordonată de compania Cotezyme nu a pretins descoperirea de dovezi definitive în acest sens, legat de cauzalitatea bolii Alzheimer, dar se află pe o linie destul de solidă.
”Acum, pentru prima dată, avem dovezi solide care fac legătura între agentul patogen intracelular Gram-negativ, P. gingivalis, și patogeneza Alzheimer”, au declarat autorii studiului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
