Pacienții care au trecut o dată sau chiar de mai multe ori pragul spitalelor consideră că sunt necesare multe îmbunătățiri în sistemul medical românesc. Cele mai mari neajunsuri văzute de pacienți sunt cele legate de calitatea serviciilor și de condițiile din spitale, mai ales în cazul celor din provincie.
Ziua Mondială a Siguranței Pacienților
Ziua Mondială a Siguranței Pacienților este una dintre zilele Organizației Mondiale a Sănătății dedicate sănătății publice la nivel mondial. "Siguranța medicamentelor" a fost selectată ca temă pentru Ziua mondială a siguranței pacienților 2022, cu sloganul "Medicamente fără daune". Fiecare persoană din întreaga lume va lua, la un moment dat în viață, medicamente pentru a preveni sau a trata o boală.
Cu toate acestea, medicamentele provoacă uneori daune grave dacă sunt depozitate, prescrise, eliberate, administrate sau monitorizate insuficient. Campania face apel la părțile interesate să acorde prioritate și să ia măsuri timpurii în domenii-cheie asociate cu daune semnificative pentru pacienți din cauza practicilor nesigure de medicație.
Erorile de medicație apar atunci când sistemele de medicație slabe și factorii umani, cum ar fi oboseala, condițiile de mediu precare sau lipsa de personal, afectează siguranța procesului de utilizare a medicamentelor.
Radiografia sistemului medical, prin ochii pacienților
Am discutat cu mai multe persoane care au fost internate, cel puțin odată, în spitalele din țară. Pacienții sunt destul de nemulțimiți în ceea ce privește calitatea actului medical.
”Eu sunt diabetic și am complicații. Mă internez destul de des în spital și cunosc problemele. Sunt cazuri în care ni se solicită diferite medicamente, condițiile din spitale sunt destul de învechite, mai ales în spitalele mici. Sunt multe nevoi. De la medicamente, la condiții. Poate singurul plus este că personalul medical încearcă să își facă datoria așa cum poate, în condițiile actuale”, a spus un pacient.
Alții sunt, însă, mai nemulțumiți.
”Plătim asigurări de sănătate degeaba. În spitale e jale. Condițiile sunt de secolul trecut, investițiile lipsesc. Sunt cazuri când ni se cere să ne aducem medicamente. Să nu mai vorbim și de mâncare. Un om bolnav are nevoie și de hrană adecvată”, ne spune o altă pacientă.
În spitalele din provincie se simte și lipsa medicilor specialiști. Sunt cazuri în care pacienții trebuie să se deplaseze kilometri întregi pentru a beneficia de consult medical de specialitate.
”Sunt părinte. Acum câteva săptămâni am avut probleme medicale cu copilul. La noi în oraș nu este asigurată linia de gardă la Pediatrie din cauza lipsei medicilor specialiști. Sunt doar doi medici, iar aceștia nu pot asigura continuitatea serviciului.
În toiul nopții a trebuit să mergem la un spital, care se află la mai bine de 20 de kilometri cu un copil mic pentru a beneficia de asistență medicală. Boala nu o poți programa”, ne-a spus o mămică.
Vezi și: Cosmeticele, riscuri pentru sănătatea pielii. Cât timp se pot folosi după desigilare
Cum văd cetățenii UE situația
Aproximativ jumătate din cetăţenii UE sunt de părere că ar putea avea de suferit pe durata tratamentului administrat în spitale sau unităţi de îngrijire primară. Siguranţa pacienţilor care apelează la servicii medicale este una din principalele priorităţi ale politicii UE în domeniul sănătăţii. De aceea, în 2009, statele membre au adoptat o recomandare în care au convenit asupra unor măsuri menite să amelioreze siguranţa pacienţilor.
Aproximativ 10% din pacienţii spitalizaţi în UE suferă de pe urma unor erori medicale, cum ar fi diagnosticarea greşită sau administrarea medicamentelor în doze necorespunzătoare. De asemenea, 1 pacient din 20 contractează o infecţie asociată asistenţei medicale. O mare parte din aceste efecte colaterale pot fi prevenite, dar necesită eforturi din partea factorilor politici de decizie, a personalului medical şi chiar a pacienţilor, arată Comisia Europeană.
Cetățenii UE se așteaptă, cum e și normal, să beneficieze de îngrijire de cea mai bună calitate, iar siguranța lor să fie considerată o prioritate. Cu toate acestea, aproximativ unu din zece pacienți internați anual în UE suferă de diferite probleme ca urmare a tratamentului urmat; de asemenea, se estimează că 37 000 de pacienți mor din cauza unor infecții asociate asistenței medicale, care adesea ar putea fi prevenite.
Numai costul infecțiilor nosocomiale se ridică la aproximativ 7 miliarde € pe an. Prin urmare, siguranța pacienților și calitatea îngrijirii medicale sunt aspecte-cheie pentru Europa.
Vezi și: Uleiul de cuișoare, tratament pentru durerile de dinți. Cum îl prepari
Recomandări pentru statele UE
Comisia a publicat un raport privind punerea în aplicare a recomandării formulate de statele membre, în care se arată că:
- statele membre au inclus siguranţa pacienţilor în politicile lor de sănătate publică şi au luat diverse măsuri de prevenire şi control a infecţiilor asociate asistenţei medicale
- ar putea fi realizate ulterior sisteme de raportare şi de învăţare cu privire la evenimentele adverse
- s-ar mai putea aduce îmbunătăţiri în ceea ce priveşte implicarea pacienţilor în măsurile de siguranţă şi formarea cadrelor medicale
- acţiunile ar trebui să vizeze nu numai spitalele, ci şi unităţile sanitare ambulatoriisunt necesare mai multe elemente justificative cu privire la costurile generate de asistenţa nesigură.
Starea de sănătate a românilor, precară. Românii sunt bolnavii Europei
Îngrijorător este faptul că starea de sănătate a românilor este precară. Acest lucru este, în principal, din cauza faptului că circa 11% din populație nu beneficiază de asigurări sociale de sănătate, dar și lipsa investițiilor din domeniul medical își pune amprenta.
”Comparația cu celelalte țări europene și creșterea importantă a efectivelor de personal sanitar în ultimul deceniu nu explică de ce starea de sănătate a populației României rămâne foarte proastă în comparație cu celelalte țări membre UE. Conform unui raport al Comisiei Europene publicat la sfârșitul lui 2021, România are printre cele mai mici speranțe de viață la naștere, printre cele mai mari rate ale mortalității evitabile prin prevenție și ale mortalității prin cauze tratabile și un procent relativ mare de persoane care au nevoi medicale nesatisfăcute, în special în rândul celor cu venituri reduse.
Am putea concluziona că aceste probleme nu țin de efectivele de personal din sistemul sanitar, ci mai degrabă de alte lucruri, cum ar fi lipsa investițiilor sau de faptul că 11% din populație nu beneficiază de asigurare socială de sănătate — ambele aspecte semnalate în raportul Comisiei Europene.
Desigur, o asemenea evaluare e infirmată imediat de semnalele recurente despre lipsa medicilor în anumite părți ale țării și de faptul că o bună parte din evoluția pozitivă a efectivelor de personal sanitar se datorează creșterii sistemului privat, care nu funcționează după principiul accesibilității universale la serviciile de sănătate”, notează studiul “Situaţia personalului sanitar din România”, lansat de Fundaţia Friedrich Ebert România.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
