Ordonanță a Ministerului Sănătății, programele de sănătate la îndemâna privaților

Dana Lascu |
Data publicării:
Documente
Documente

Ministerul Sănătății a pus în dezbatere publică un proiect de Ordonanță care permite accesul furnizorilor privați la programe naționale de sănătate. Care sunt programele naționale vizate și ce se va întâmpla:

Proiectul de Ordonanță pus în dezbatere publică de Ministerul Sănătății vorbește de programele naționale de sănătate în scop curativ, care au drept scop „asigurarea tratamentului specific în cazul bolilor cu impact major asupra sănătății publice, altele decât TBC și HIV/SIDA și transplant de organe, țesuturi și celule".

„Prin proiectul de act normativ se propune ca serviciile medicale din cadrul programelor naționale de sănătate curative, care se suportă din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, să se deruleze în mod unitar atât prin furnizori publici, cât și prin furnizori privați, în mod similar cu reglementarea privind furnizorii privați de medicamente și dispozitive medicale. Astfel, se asigură accesul imediat al pacienților la tratament în cadrul programelor naționale de sănătate curative și, funcție de opțiunea acestora, prin furnizorii care sunt autorizați și evaluați și care au încheiat contracte de furnizare de servicii medicale cu casele de asigurări de sănătate", se arată în proiectul de „Ordonanță pentru modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul sănătății, respectiv modificarea anumitor reglementări necesare funcționării Agenției Naționale a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale din România". Acest proiect este în dezbatere publică pe site-ul Ministerului Sănătății.

Programele naționale vizate de proiect

În afară de cele exceptate explicit în proiect, programele derulate de Ministerului Sănătății sunt: Programul național de imunizare; Programul național de supraveghere și control al bolilor transmisibile prioritare; Programul național de supraveghere și control al infecțiilor nosocomiale și monitorizare a utilizării antibioticelor și a antibioticorezistenței; Programul național de monitorizare a factorilor determinanți din mediul de viață și muncă; Programul național de securitate transfuzională; Programul național de depistare precoce activă a cancerului prin screenig organizat; Programul național de sănătate mintală și profilaxie în patologia psihiatrică; Programul național de boli endocrine; Programul național de tratament dietetic pentru boli rare; Programul național de management al registrelor naționale; Programul național de evaluare și promovare a sănătății și educație pentru sănătate și Programul național de sănătate a femeii și copilului.

De asemenea, CNAS derulează și ea programe naționale. Acestea sunt: Programul național de boli cardiovasculare; Programul național de oncologie; Programul național de tratament al surdității prin proteze auditive implantabile (implant cohlear și proteze auditive); Programul național de diabet zaharat; Programul național de tratament al bolilor neurologice; Programul național de tratament al hemofiliei și talasemiei; Programul național de tratament pentru boli rare; Programul național de sănătate mintală; Programul național de boli endocrine; Programul național de ortopedie; Programul național de supleere a funcției renale la bolnavii cu insuficiență renală cronică; Programul național de terapie intensivă a insuficienței hepatice; Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță.

Ce se va întâmpla

În motivația proiectului de ordonanță se arată că, până acum, furnizorii privați nu aveau acces la aceste programe decât în situații extreme, atunci când statul nu putea să-o facă.

„În cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, implementarea programelor naționale de sănătate se realizează prin unități de specialitate, respectiv instituții publice, furnizori publici de servicii medicale, precum și furnizori privați de servicii medicale pentru serviciile medicale care excedează capacității furnizorilor publici de servicii medicale, selectate în baza criteriilor aprobate în normele tehnice de realizare a programelor naționale de sănătate", precizează documentul.

Autorii proiectului susțin că ideea a pornit de la faptul că România are cele mai mici fonduri din UE alocate sănătății, așa că „sunt necesare eforturi care să presupună asigurarea accesului imediat al pacienților la tratament în cadrul programelor naționale de sănătate curative".

Motivația mai arată că această posibilă „privatizare" sau „liberalizare" a programelor naționale, ar însemna că „pentru unele dispozitive medicale și materiale sanitare specifice acordate în cadrul unor programe naționale de sănătate curative, finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, se pot organiza achiziții publice centralizate, de către unități de achiziții centralizate care furnizează activitățile de achiziție centralizată, înființate cu respectarea legislației în domeniul achizițiilor publice".

Se mizează pe „îmbunătățirea serviciilor"

Drept urmare, cred autorii, „Se va îmbunătăți accesul pacienților la tratament, prin acordarea unor servicii integrate și servicii conexe în cadrul unor programe naționale de sănătate curative, având în vedere faptul că în anul 2020 va începe derularea programului național pentru persoanele cu afecțiuni din spectrul autist, precum și faptul că în cadrul programelor naționale de sănătate curative, pentru unele dintre aceste programe vor fi acordate servicii integrate, care pot cuprinde, după caz, medicamente, servicii medicale, investigații paraclinice etc".

Iar asta va însemna că „se asigură accesul facil la eliberarea de certificate de concediu medical și la indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate în timp util în cazul bolnavilor diagnosticați cu SIDA și afecțiuni neoplazice, prin eliminarea verigii intermediare birocratice, respectiv eliminarea obligației avizării de către medicul expert al asigurărilor sociale a prelungirii până la un an și 6 luni a certificatelor de concediu medical".

Proiectul, integral, poate fi consultat AICI.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt2
YesMy - smt4.5.3
pixel