Ora de vară 2025: ce riscăm și cum ne adaptăm mai ușor la schimbarea orei. Dr. Tudor Ciuhodaru: Abia de luni se vor simți efectele

Monika Baciu |
Data publicării:
ora de vara - FOTO: Freepik@
ora de vara - FOTO: Freepik@

Ora de vară 2025. În fiecare an, schimbarea pare un simplu gest de ajustare a ceasurilor, dar impactul său asupra sănătății nu trebuie ignorat. Studiile arată că această modificare poate crește riscul de accidente, probleme cardiace și tulburări de somn.

Ora de vară 2025. Trecerea la ora de vară poate avea un impact semnificativ asupra organismului, chiar dacă majoritatea oamenilor reușesc să se adapteze în aproximativ două săptămâni. Adaptarea depinde de particularitățile fiecăruia, iar efectele încep să fie resimțite abia de luni, după ce în noaptea de duminică dormim mai puțin cu o oră.

În fiecare an, spitalele înregistrează un număr crescut de pacienți care ajung la urgențe cu diverse simptome cauzate de schimbarea orei, de la stări de oboseală severă și anxietate, până la agravarea unor afecțiuni preexistente.

Dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar medicină de Urgență, explică ce riscăm odată cu schimbarea orei.

"Ora de vară. Ce riscăm și cum trecem mai ușor peste schimbarea orei de vară (cinci metode simple):

Ce riscăm: Majoritatea oamenilor se adaptează cu uşurință la schimbarea orei, modificările adaptive ale organismului făcându-se complet în circa cincisprezece zile. Particularităţile fizice şi psihice individuale influenţează însă modul cum se realizează această adaptare.

Chiar dacă duminică vom dormi mai puțin cu o oră abia de luni se vor simţi efectele. În fiecare an mulți pacienţi ajung la urgențe cu o simptomatologie polimorfă, mergând chiar până la agravarea sau decompensarea unor afecţiuni. Unele pot fi chiar periculoase, precum creșterea riscului de infarct sau a celui de suicid.

Mai exact:

a) riscul de infarct crește cu 5-10%, timp de trei zile după schimbarea orei. Sunt afectate în special persoanele tinere, active profesional;

b) totodată creşte riscul suicidar timp de două săptămâni de la modificarea orei, în special la depresivi şi la cei cu vulnerabilități psihoemoționale.

Modificarea orei de trezire duce la un stres la care organismul reacţioneaza prin creșterea activităţii sistemului nervos simpatic şi a nivelului citokinelor proinflamatorii determinând modificări:

a) cardiovasculare manifestate prin variaţii ale tensiunii arteriale şi variate tulburări de ritm cardiac;

b) neuropsihice: modificări ale calității somnului (insomnie, somnolenţă), astenie, apatie, anhedonie, agitaţie, irascibilitate, anxietate, tulburări de concentrare şi memorie, cefalee, vertij, moficarea apetitului (inapetenţă sau bulimie), până la dereglări afective sezoniere şi ideaţie suicidară.

Atenție! Sub această simptomatologie se pot ascunde şi alte cauze şi de aceea este bine să fiţi evaluaţi corespunzător de către un medic pentru a nu omite un alt diagnostic", a explicat dr. Tudor Ciuhodaru, medic primar medicină de Urgență, pe pagina sa de Facebook.

Ora de vară 2025: ce riscăm și cum ne adaptăm mai ușor la schimbarea orei. Dr. Tudor Ciuhodaru: Abia de luni se vor simți efectele - FOTO: Freepik

Ora de vară 2025. Cum ne adaptăm la schimbarea orei

Pentru a reduce efectele negative ale schimbării orei de vară, specialiștii recomandă câteva măsuri simple. Sunt cinci metode simple pentru a trece mai ușor peste schimbarea orei.

"B. Pentru a trece mai ușor peste schimbarea orei recomandăm cinci metode simple:

- Planificarea corespunzătoare a activității.

- Evitarea suprasolicitării datorată stimulentelor nervoase, substanţelor psihoactive sau situaţiilor conflictuale.

- Nu e de neglijat petrecerea a cât mai mult timp în aer liber. Și nici mișcarea, chiar sub forma unor simple plimbări.

- Precum şi o alimentaţie bogată în fructe şi legume proaspete.

4,6 milioane de oameni au răspuns la o consultarea publică pe acest subiect, cel mai mare număr întrunit vreodată. Din 1996, toți europenii își mută ceasurile cu o oră înainte în ultima duminică din martie și cu o oră înapoi în ultima duminică din octombrie. Invocând faptul că se perturbă nejustificat populaţia şi că pierderile din diverse domenii socio-economice depăşesc câştigurile, unele ţări au renunţat deja la schimbarea orei de iarnă-vară sau nu au aplicat-o vreodată. Şi în România a fost respinsă o iniţiativă legislativă ce prevedea acest lucru.

Ora de vară a fost prima dată propusă de un entomolog din Noua Zeelandă, George Vernon Hudson, în 1895. 110 ţări din întreaga lume folosesc astăzi acest mecanism. În Europa, Islanda este singura ţară care nu foloseşte ora de vară", mai explică dr. Tudor Ciuhodaru, pe Facebook.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2025 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
pixel