Experții dezvăluie patru moduri înspăimântătoare în care sforăitul te-ar putea ucide. În timp ce mulți consideră sforăitul un obicei enervant, acesta poate avea consecințe dezastruoase asupra sănătății, inclusiv vase de sânge rupte, boli de inimă și hipertensiune arterială. A dormi lângă o persoană care sforăie puternic poate fi o încercare, dar există o serie de afecțiuni grave asociate acestui obicei nocturn.
Potrivit Asociației Britanice pentru Sforăit și Apnee de Somn, aproximativ 30 de milioane de britanici sforăie. Cu toate acestea, având în vedere că boli precum boala de inimă și vasele de sânge rupte sunt asociate cu sunetul iritant, nu este doar un "necaz comun", ci o problemă proprie care cauzează niveluri mai scăzute de oxigen.
Sforăitul este adesea un simptom al unor afecțiuni periculoase, precum apneea obstructivă de somn, care afectează o persoană din opt și este, de asemenea, asociat cu mai multe afecțiuni letale letale, cum ar fi hipertensiunea arterială și diabetul de tip 2.
Vezi și: Protecția gastrică și interacțiunea cu celelalte medicamente. Efectele pe termen lung
Sforăitul și vasele de sânge rupte
Cercetând intens pentru a descoperi toate efectele potențiale ale sforăitului, revista Lancet Regional Health a analizat datele a peste 82.000 de adulți din China. Analizând ADN-ul acestora, oamenii de știință au descoperit dacă aceștia aveau o predispoziție genetică la sforăit și cum aceasta corelează cu numărul celor care au suferit un accident vascular cerebral.
În cele din urmă, au ajuns la concluzia că sforăitul crește riscul de accident vascular cerebral cauzat de vasele de sânge blocate și rupte. Pe parcursul unui deceniu, 19.623 de participanți au suferit un accident vascular cerebral, inclusiv 11.483 de cazuri de accident vascular cerebral ischemic, care este declanșat de blocarea fluxului sanguin către creier.
În plus, 5.710 au avut accidente vasculare cerebrale hemoragice, care apar tragic atunci când o arteră în creier se rupe și începe să sângereze. Persoanele care sforăiau erau mult mai predispuse să sufere ambele tipuri de accident vascular cerebral.
"Sforăitul a fost constant prezentat ca un factor potential de risc crescut pentru accident vascular cerebral total, accident vascular cerebral hemoragic și accident vascular cerebral ischemic. Mai mult, astfel de asocieri cauzale au rămas stabile, independent de efectul IMC-ului (Indicele de Masă Corporală)", a precizat dr. Yunqing Zhu de la Universitatea Peking, potrivit Mirror.
Vezi și: Scaunul exploziv, nu diarea, ce este, de fapt. Cauzele și impactul asupra sănătății
Sforăitul, asociat cu bolile de inimă
Persoană care sforăie - FOTO: Freepik@tonodiaz
Bolile de inimă sunt o mare preocupare pentru cei care sforăie. Un studiu publicat în jurnalul academic Sleep a analizat 2.320 de adulți pe o perioadă de zece ani, cu o vârstă medie de 74 de ani. Cercetătorii i-au împărțit pe participanți în trei grupuri: "oameni care nu sforăiau, dar erau somnoroși", "cei care sforăiau, dar nu erau somnoroși" și "cei care sforăiau și erau somnoroși".
Experimentul lor a relevat că cei care sforăiau și se simțeau obosiți în timpul zilei aveau cu 46% mai multe șanse să dezvolte probleme de inimă. Dr. Yohannes Endeshaw de la Școala de Medicină Morehouse din Atlanta încearcă să atragă atenția, asupra consecințelor sforăitului.
"Credem că aceste simptome ar putea fi folosite ca o metodă simplă și ieftină pentru identificarea adulților mai în vârstă cu risc crescut de boli cardiovasculare", a spus dr. Yohannes Endeshaw.
Sforăitul și hipertensiunea arterială
Legătura dintre hipertensiunea arterială și apneea de somn este bine documentată în comunitatea științifică. Cu toate acestea, s-a realizat surprinzător de puțină cercetare asupra impactului sforăitului în sine. Cu toate acestea, profesorul Habibolah Khazaie de la Universitatea de Științe Medicale din Kermanshah, Iran, și-a publicat descoperirile în Journal of International Medical Research.
Facultatea academică a monitorizat sforăitul, apneea și tensiunea arterială la 181 de adulți cu o vârstă medie de 49 de ani. Descoperirile lor au dovedit că cei care sforăiau aveau o probabilitate mult mai mare de a suferi de hipertensiune arterială și erau predispuși să fie supraponderali.
"Pacienții cu hipertensiune arterială aveau niveluri mai ridicate de sforăit și apnee, precum și indicatori ai excesului de greutate. Sforăitul a fost cel mai robust predictor al hipertensiunii arteriale", a explicat dr. Khazaie.
Sforăitul și riscul de diabet de tip 2
Oamenii de știință din Coreea de Sud au publicat cercetări în jurnalul Diabetes & Metabolism Journal, care au măsurat sforăitul la 3.948 de adulți care nu sufereau de boli de inimă. Premiza lor a fost să afle dacă există o legătură între sforăit și diabetul de tip 2. Și predicția lor s-a dovedit corectă.
Monitorizând nivelurile de zahăr din sânge, participanții cu cel mai rău sforăit aveau o șansă cu 84% mai mare de a avea prediabet, care apare înainte de diabetul de tip 2. Șansele lor erau de peste dublu față de cele ale unei persoane care nu sforăie.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
