Este deja cunoscut faptul că un stil de viață nepotrivit poate să ducă la steatoza hepatică, afecțiune cunoscută și sub numele de boala ficatului gras. Mai mult, se crede că o dietă sănătoasă este una săracă în grăsimi, însă este foarte important de reținut că grăsimile au rolul lor în alimentație, dar mai ales în buna funcționare a organismului.
Astfel, potrivit Eat This, există dovezi care arată că trecerea la o dietă bogată în grăsimi sănătoase ar putea fi cel mai bun obicei alimentar pentru persoanele care au ficat gras.
În cadrul unui studiu controlat randomizat, au fost colectate date de la 165 de persoane cu vârste cuprinse între 18 și 78 de ani care aveau atât diabet de tip 2, cât și boală hepatică grasă non-alcoolică, potrivit rezultatelor care au fost prezentate la Congresul Internațional al Ficatului (ILC) 2022 via Medscape.
În timpul studiului, 110 participanți au fost rugați să respecte o dietă săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi pentru o perioadă de șase luni, în timp ce 55 de participanți au respectat o dietă săracă în grăsimi. Tuturor participanților li s-a spus că, atunci când mănâncă, scopul lor nu era să piardă în greutate sau să își restrângă caloriile, ci să mănânce până când sunt satisfăcuți și se simt plini.
Participanții care consumau o dietă săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi au ajuns să obțină 61% din calorii din grăsimi, ceea ce medicul Camilla Dalby Hansen, care a prezentat rezultatele, a explicat că este ”o cantitate mare de grăsimi și corespunde unui sfert de litru de ulei de măsline pe zi”.
Dalby Hansen a mai precizat că participanții ”au trebuit într-adevăr să își schimbe foarte mult mentalitatea, pentru că le-a fost greu să înceapă să mănânce toate aceste grăsimi, mai ales că ni s-a spus tuturor timp de decenii că nu este bine”.
Cu toate acestea, contrar a ceea ce mulți au fost îndemnați să creadă când vine vorba de faptul că grăsimile nu sunt sănătoase, la sfârșitul celor șase luni, cei din spatele studiului au constatat că o dietă săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi ”a îmbunătățit controlul diabetului, a redus grăsimea din ficat și, chiar dacă participanții la studiu mâncau la fel de multe calorii ca și până la sațietate, au pierdut 5,8% din greutatea corporală”, a declarat Dalby Hansen.
Dalby Hansen a mai precizat că ”practic, dacă aveți grăsime în ficat, veți beneficia de pe urma consumului de grăsimi”.
În același timp, nutriționistul Amanda Lane, a explicat pentru sursa menționată că ”în timp ce concluziile studiului sunt înțelese din punct de vedere metabolic, este important să ne gândim la modul în care acestea sunt aplicate în viața de zi cu zi.”
Poate de aceea Lane spune că, atunci când vine vorba de adăugarea de grăsimi în propria dietă, trebuie să luați în considerare faptul că ”nu toate grăsimile sunt create în mod egal”. Lane explică faptul că ”grăsimile foarte procesate, cum ar fi grăsimile trans sau chiar grăsimile saturate, nu sunt la fel de sănătoase pentru organism ca și grăsimile nesaturate”.
Când vine vorba de opțiuni ideale pentru grăsimile nesaturate, Lane sugerează avocado, nuci și somon, precum și atât măslinele, cât și uleiul de măsline.
Tipuri de grăsimi
Grăsimile se împart în funcție de beneficii, respectiv de efectele negative asupra corpului. Astfel, există grăsimile sănătoase (cele bune) și grăsimile nesănătoase (cele rele).
Grăsimile sănătoase au multiple beneficii pentru menținerea sănătății organismului, astfel că ele nu trebuie să lipsească din meniul zilnic, iar ceea ce trebuie reținut este că acestea trebuie consumate cu moderație.
Grăsimile sănătoase sunt cele nesaturate, adică mononesaturate și polinesaturate.
Alimentele care conțin grăsimi mononesaturate sunt:
- uleiul de măsline
- uleiul de avocado
- uleiul de arahide
- măsline
- avocado
- fasole
- humus
- nuci.
Alimentele care conțin grăsimi polisaturate sunt:
- pește (somon, ton)
- semințe (de floarea soarelui, de in, de cânepă
- nuci
- avocado
- busuioc proaspăt.
Grăsimile sănătoase au un rol esențial în buna funcționare a organismului. Acestea reprezintă o sursă importantă de energie. ai mult decât atât, grăsimile ”bune” ajută la absorbția vitaminelor, reduc riscul apariției afecțiunilor cardiovasculare, reduc nivelul colesterolului ”rău”. Acesta este un motiv în plus de a avea în alimentația de zi cu zi grăsimi nesaturate, însă în limita aportului recomandat.
Pentru a funcționa în parametri normali, o persoană are nevoie ca 20-30% din aportul caloric zilnic să și-l ia din grăsimi nesaturate, în timp ce grăsimile saturate să nu depășească 10% din aportul caloric zilnic, notează planteea.ro.
Grăsimile nesănătoase sunt cele saturate, respectiv trans. Grăsimile saturate provin, în cea mai mare parte, din surse de origine animală (carne, produse lactate) și sunt responsabile de creșterea nivelului colesterolului. Ele nu pot fi excluse din alimentație, ci doar consumate cu moderație. Pe de altă parte, grăsimile trans ar trebui evitate, deoarece consumul acestora ate efecte negative semnificative asupra organismului: de la creșterea colesterolului ”rău”, până la creștere riscului apariției diabetului.
Grăsimile trans se regăsesc produsele de tip fast-food, popcorn, chipsuri, margarină.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
