Un bărbat de 60 de ani a descoperit după un an în care a urmat diverse tratamente care a fost cauza răgușelii sale de care a suferit în toată această perioadă, și anume o ciupercă crescută în gât, notează Science Alert.
Potrivit raportului medical, publicat săptămâna trecută în revista JAMA Chirurgie ORL, bărbatul părea sănătos când a ajuns la o clinică de specialitate din Pennsylvania. Pacientul raportase că în ultimele 12 luni a dezvoltat o ”răgușeală care s-a agravat progresiv” și dificultăți de respirație. Medicul său de familie îl tratase anterior cu corticosteroizi inhalați, tratamentul standard pentru astm, însă simptomele nu s-au ameliorat.
Astfel, pentru a examina corzile vocale și laringele bărbatului, medicii au folosit o tehnică de imagistică de mare viteză - videostroboscopie, iar în urma acestui examen a fost descoperită o umflătură ”severă” în țesutul care căptușește gâtul, umflătură care a cauzat îngustarea căilor respiratorii și răgușeala.
Medicii au efectuat, de asemenea, o biopsie a țesutului din laringele bărbatului și au confirmat că țesutul era umflat, neregulat și ”friabil” la atingere, ceea ce înseamnă că se rupea ușor.
O examinare de aproape a țesutului prelevat a dezvăluit pete de celule laringiene moarte înconjurate de grupuri de celule imunitare, ceea ce sugerează că celulele au murit din cauza inflamației intense din gât. Examinarea a dezvăluit, de asemenea, celule de drojdie înmugurite, pe care celulele imune le înconjuraseră și începuseră să le înghită.
Un test de diagnosticare a identificat drojdia ca fiind Blastomyces dermatitidis, o ciupercă ce provoacă o infecție numită blastomicoză.
B. dermatitidis se dezvoltă în medii exterioare, de obicei în solul umed și în lemnul și frunzele în descompunere, potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC).
Oamenii pot dezvolta blastomicoză după ce au inhalat sporii de B. dermatitidis aflați în suspensie în aer, deși majoritatea persoanelor expuse la această ciupercă nu se îmbolnăvesc.
Faptul de a avea un sistem imunitar slăbit crește riscul de infectare, iar cei care se îmbolnăvesc dezvoltă de obicei simptomele între trei săptămâni și trei luni după ce au inhalat sporii ciupercii.
Uneori, infecția se poate răspândi la plămâni, piele, oase sau la sistemul nervos central, adică la creier și măduva spinării, potrivit CDC. În cazul bărbatului, ciuperca s-a dezvoltat doar în laringe, ceea ce este destul de neobișnuit.
"Blastomicoza laringiană, raportată pentru prima dată în 1918, este o manifestare extrapulmonară rară", au notat medicii săi în raportul de caz.
La consultația de monitorizare la două luni, după intervenție, răgușeala sa s-a ameliorat considerabil.
Ce este blastomicoza
Blastomicoza este boala determinată de infectarea organismului uman cu ciuperca Blastomyces dermatitis și apare prin inhalarea sporilor de Blastomyces. Boala este foarte larg răspândită în America de Nord (SUA, Canada și Mexic), Africa, Orientul mijlociu, India și America de Sud.
Mortalitatea raportată este de până în 2% în cazul pacienților imunocompetenți, respectiv, în jur de 40% în cazul pacienților cu SIDA și afectează mai mult bărbații.
Semnele și simptomele blastomicozei
Infecția pulmonară poate trece asimptomatică, în stadiile inițiale, însă dacă procesul se extinde apare simptomatologia. Afectarea pulmonară este asimptomatică la jumătate dintre pacienți, iar în unele cazuri perioada asimptomatică este de 45 de zile, corespunzătoare perioadei de incubație.
Boala poate debuta cu afectare pluriorganică, cel mai frecvent afectate, în afara plămânilor, sunt piele (20-40% dintre cazuri), dar și oasele (10-25%), prostata și organele genitourinare (5-15%), meningele și creierul (5%).
Cele mai frecvente simptomele ale blastomicozei sunt:
- tureri toracice
- dispnee, tuse (adesea productivă, cu expectorație maronie sau roșiatică)
- astenie
- febră
- disconfort general, alterarea stării de sănătate
- redoare și imobilizarea articulațiilor
- mialgii
- rash cutanat
- scăderea bruscă în greutate
- laringită
- prostatită.
Tratamentul blastomicozei
Pacienții cu blastomicoză cantonată la nivelul parenchimului pulmonar nu au nevoie de tratament decât dacă infecția se agravează, aceștia fiind ținuți sub observație.
În cazul în care infecția se extinde rapid sau este din ce în ce mai gravă, tratamentul se instituie imediat, acesta fiind unul antifungic, potrivit E-Medicine Health.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
