O bacterie, legătură surprinzătoare între boala gingivală și Alzheimer. La ce trebuie să fim atenți

Sonia Baciu |
Data actualizării: | Data publicării:
o bacterie. FOTO Freepik @ zinkevych
o bacterie. FOTO Freepik @ zinkevych

A fost descoperită legătura dintre boala gingivală și boala Alzheimer.

Boala gingivală, cunoscută și sub denumirea de paradontită, are o legătură surprinzătoare cu boala Alzheimer, una dintre cele mai importante afecțiuni neurodegenerative, arătă un studiu realizat de Universitatea Tufts, notează Medical News Today.

O echipă de cercetători de la Universitatea Tufts a găsit o corelație între bacteria Fusobacterium nucleatum, care provoacă boala gingivală, și boala Alzheimer, prin intermediul unui studiu realizat pe rozătoare. Astfel, oamenii de știință cred că descoperirile lor pot ajuta la reducerea riscului de apariție atât a bolii gingivale, cât și a acestei forme de demență. Studiul a fost publicat recent în revista Frontiers in Aging Neuroscience.

Parodontoza reprezintă inflamarea parodonțiului, țesutul care susține și fixează dinții în osul maxilarului. La nivelul gingiilor apar inflamații și infecții, în cazuri avansate chiar pungi de puroi, care distrug țesutul moale și afectează structura osoasă, astfel încât dinții încep să se miște și cad. Parodontoza este denumită și boala dinților frumoși întocmai ca urmare a faptului că simptomele sale inițiale nu sunt evidente. Este important de punctat că primul semnal de alarmă care atrage atenția asupra parodontozei este gingivita.

Inflamația și boala Alzheimer

Potrivit dr. Jake Jinkun Chen, profesor de parodontologie și director al Diviziei de Biologie Orală de la Școala de Medicină Dentară a Universității Tufts și autorul principal al acestui studiu, scopul acestui nou studiu este de a identifica și caracteriza asocierea bolii parodontale induse de F. nucleatum cu boala Alzheimer.

F. nucleatum este o bacterie frecvent implicată în boala parodontală. Cercetările anterioare leagă, de asemenea, această bacterie de cancerul de colon și de cancerul oral.

Cum ar putea bacteriile din gură să exacerbeze simptomele bolii Alzheimer? Poate face două lucruri, a declarat Dr. Chen pentru MNT.

"Unu, (aceasta) generează inflamație atât la nivel local, cât și sistemic, ceea ce va afecta fenotipul bolii Alzheimer, deoarece Alzheimer-ul în sine este o boală inflamatorie", a explicat el. "Doi, migrează și pătrunde în creier pentru a coloniza acolo și a secreta molecule patologice pentru a exacerba simptomele și semnele bolii Alzheimer".

Pentru acest studiu, Dr. Chen și echipa sa au folosit celule cultivate în laborator pentru a demonstra că prezența F. nucleatum a provocat o creștere anormală a celulelor microgliale.

Aceste celule imunitare din creier și măduva spinării ajută la eliminarea oricărei infecții din creier, menținând sistemul nervos central sănătos.

Pe lângă faptul că a avut un impact asupra creșterii lor, prezența F. nucelatum a determinat, de asemenea, aceste celule să creeze un răspuns inflamator. Cercetările anterioare arată că inflamația joacă un rol în dezvoltarea bolii Alzheimer.

Cum ajută această descoperire

Dr. Chen a declarat că importanța rezultatelor cercetării lor constă în patru domenii principale. În primul rând, ele vizează o ”problemă de sănătate enormă”, deoarece un procent semnificativ din populația adultă suferă de parodontopatie și peste 55 de milioane de persoane la nivel global trăiesc cu demență, Alzheimer fiind cel mai frecvent tip de demență.

”În al doilea rând, înțelegerea mecanică a unei bacterii anaerobe puțin studiate (F. nucleatum) în patogeneza bolii parodontale și a bolii Alzheimer umple un gol în cunoștințele științifice și trimite un semnal de alarmă pentru stomatologi și neurologi”, a continuat Dr. Chen.

”În al treilea rând, stabilirea unui model animal oferă capacitatea tehnică de a delimita posibila [cauzalitate] între o boală dentară locală (boala parodontală) și o tulburare neuronală (boala Alzheimer) într-un loc anatomic îndepărtat”, a adăugat el.

”Și, în al patrulea rând, studiul poate oferi o dovadă de principiu pentru aplicații preclinice și clinice ulterioare ale sistemului stabilit pentru a studia dacă tratamentul bolii parodontale poate diminua sau întârzia apariția bolii Alzheimer la om”, a concluzionat Dr. Chen.

Factorii de risc ce duc la boala Alzheimer. Până în 2050 se dublează numărul de bolnavi, femeile sunt mai predispuse

Alzheimer este o tulburare neuronală, un tip de demența care afectează gândirea, comportamentul și memoria. Potrivit Asociației Alzheimer din SUA, peste 6 milioane de americani cu vârste de peste 65 de ani se confruntă și trăiesc cu această afecțiune, iar cifrele nu sunt deloc încurajatoare pentru următoarele două decenii, când se estimează o dublare a acestui număr.

Deși nu există un tratament pentru această boală, iar oamenii de știință fac eforturi intense pentru descoperirea acestuia, punând în același timp ”pe tapet” factorii de risc care cresc șansele de a dezvolta această afecțiune.

Care sunt factorii de risc ce pot duce la apariția bolii Alzheimer

Ce diferență este între Alzheimer și demență

Shaili Gandhi, vicepreședintele Formulary Operation a explicat pentru Eat This care este diferența între Alzheimer și demență. ”Alzheimer este o boală, în timp ce demența este un sindrom. Un sindrom este un termen folosit pentru a cuprinde diverse simptome și nu are un diagnostic specific. De fapt, Alzheimer se încadrează sub umbrela demenței”, a spu Gandhi.

Pe de altă parte, Hester Le Riche, fondatorul Tover, companie de tehnologie în domeniul sănătății, susține cp ”demența este un termen colectiv pentru peste 50 de tipuri de boli degenerative ale creierului. Alzheimer este cel mai frecvent tip de demență, iar peste 70% dintre persoanele cu demență au boala Alzheimer”.

Alzheimer și viața de zi cu zi

Această afecțiune neuronală lasă amprente importante pentru activitatea cotidiană, asta pentru că viața pacientului diagnosticat cu boala Alzheimer se schimbă aproape radical, el devenind dependent de cei din jur.

”Inițial, pacienții cu Alzheimer pot prezenta simptome simptome ușoare, cum ar fi dezorientarea sau confuzia. Mai mult, aceste simptome pot progresa în unele mai severe, cum ar fi dificultățile la înghițire, vorbire și mers”, spune Gandhi. Citește mai departe AICI.

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel