Un studiu realizat de oameni de ştiinţă chinezi şi americani a identificat o bacterie intestinală care poate acţiona în mod eficient asupra nicotinei, un ingredient dăunător din tutun care provoacă dependenţă şi o serie de riscuri pentru sănătate, inclusiv boala ficatului gras, a transmis vineri agenţia Xinhua, citată de Agerpres.
O colonie de bacterii intestinale a redus concentraţiile de nicotină din intestinele şoarecilor expuşi la nicotină, conform unui studiu publicat în jurnalul ştiinţific Nature.
Cercetătorii chinezi de la Universitatea din Beijing, Universitatea din Zhejiang, Universitatea Fudan, Primul Spital Afiliat al Universităţii de Medicină din Wenzhou, alături de colegii lor de la Institutul Naţional de Sănătate din SUA au descoperit că Bacteroides xylanisolvens poate degrada nicotinoidele acumulate în intestinul unui fumător.
Despre nicotină se cunoaşte că activează un tip de moleculă intestinală numită AMPK. Aceste molecule contribuie la progresia bolii ficatului gras non-alcoolic, potrivit studiului.
”Fumatul de tutun este corelat pozitiv cu boala hepatică grasă non-alcoolică (NAFLD), dar mecanismul care stă la baza acestei asocieri este neclar.
Aici raportăm că nicotina se acumulează în intestin în timpul fumatului de tutun și activează AMPKα intestinal. Identificăm bacteria intestinală Bacteroides xylanisolvens ca fiind un degradator eficient al nicotinei.
Colonizarea cu B. xylanisolvens reduce concentrațiile intestinale de nicotină la șoarecii expuși la nicotină și îmbunătățește progresia NAFLD exacerbată de nicotină”, se arată în studiu.
Aceste constatări sugerează o posibilă cale de reducere a progresiei NAFLD exacerbate de fumatul de tutun, prin utilizarea bacteriilor care sunt prezente în mod natural în intestinul uman.
Boala hepatică grasă non-alcoolică, simptome, cauze și factori de risc
Boala ficatului gras non-alcoolic (NAFLD) este un termen generic pentru o serie de afecțiuni hepatice care afectează persoanele care consumă puțin sau deloc alcool. După cum sugerează și numele, principala caracteristică a NAFLD este cantitatea prea mare de grăsime stocată în celulele hepatice.
NAFLD este din ce în ce mai frecventă în întreaga lume, în special în națiunile occidentale. În Statele Unite, este cea mai frecventă formă de boală hepatică cronică, afectând aproximativ un sfert din populație.
Unele persoane cu NAFLD pot dezvolta steatohepatită non-alcoolică (NASH), o formă agresivă de boală a ficatului gras, care este marcată de inflamație hepatică și poate evolua spre cicatrizare avansată (ciroză) și insuficiență hepatică. Această afectare este similară cu afectarea cauzată de consumul excesiv de alcool.
NAFLD nu provoacă de obicei semne și simptome. Atunci când apare, acestea pot include:
- Oboseală
-Durere sau disconfort în partea superioară dreaptă a abdomenului.
Semnele și simptomele posibile ale NASH și ale cicatrizării avansate (ciroză) includ:
- Umflătură abdominală (ascită)
- Vase de sânge mărite chiar sub suprafața pielii
- Splină mărită
- Palmele roșii
- Îngălbenirea pielii și a ochilor (icter).
Experții nu știu exact care sunt cauzele apariției NAFLD, dar nici de ce unii oameni acumulează grăsime în ficat, în timp ce alții nu. În mod similar, există o înțelegere limitată a motivului pentru care unele ficate grase dezvoltă inflamații care progresează până la ciroză.
NAFLD și NASH sunt ambele legate de următoarele:
- Supraponderabilitate sau obezitate
- Rezistența la insulină, în care celulele nu absorb zahărul ca răspuns la insulină
- Nivelul ridicat de zahăr din sânge (hiperglicemie), ceea ce indică prediabet sau diabet de tip 2
- Niveluri ridicate de grăsimi, în special trigliceride, în sânge.
Aceste probleme de sănătate combinate par să favorizeze depunerea de grăsimi în ficat. Pentru unele persoane, acest exces de grăsime acționează ca o toxină pentru celulele hepatice, provocând inflamația ficatului și NASH, care poate duce la acumularea de țesut cicatricial în ficat.
O gamă largă de boli și afecțiuni pot crește riscul de NAFLD, inclusiv:
- Colesterolul ridicat
- Niveluri ridicate de trigliceride în sânge
- Sindromul metabolic
- Obezitatea, în special atunci când grăsimea este concentrată în abdomen
- Sindromul ovarelor polichistice
- Apnee în somn
- Diabet de tip 2
- Tiroida hipoactivă (hipotiroidism)
- Glanda hipofiză hipofiză hipoactivă (hipopituitarism), notează MayoClinic.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
