Timpul petrecut în băncile școlare improprii, neadaptate vârstei copiilor, duc de foarte multe orii la probleme ale coloanei vertebrale. Pe lângă această cauză, aparent banală, lipsa de mișcare, dar și orele prelungite în fața calculatorului, își pun și ele amprenta asupra coloanei, iar copilul ajuns adolescent, dacă nu remediază aceste probleme, care de cele mai multe ori se pot realiza cu ajutor fizioterapiei, pot duce spre un tânăr adult cu probleme serioase legate spate.
Fizioterapeutul Elena Căciulan a precizat care este diferența majoră dintre băncile școlare din urmă cu mai mulți ani și cele actuale, moderne, dar deloc adaptate unei poziționări corecte, dar mai ales sănătoase.
”Banca avea o înclinare de 10 grade, care este extrem de utilă pentru poziționarea copilului atunci când scrie. El își va face coatele pe masa respectivă și nu va face această proiecție, adică nu se va duce cu trunchiul către înainte să blocheze mușchiul respirator, care este diafragma, pe lângă alte funcții pe care le are și să producă o hipotomie la nivelul musculaturii abdominale.
De asemenea, copilul se cifozează, cade pur și simplu peste masă, în condițiile în care masa este dreaptă.
Scaunele, pe vremuri, dădeau posibilitatea copilului să stea în poziție hipercorectivă. Ce înseamnă asta? Gambă, coapsă, trunchi, 90 de grade.
Aceasta este poziția ideală, pentru că acest copil care stă ore în șir în bancă nu face altceva decât să se taseze discurile intervertebrale. Ele sunt hrănite prin difuziune și toate aceste presiuni constante nu fac altceva decât să îi facă foarte rău copilului”, a declarat dr. Elena Căciulan, fizioterapeut, la Digi 24.
Adolescenții, mai înalți cu 10-15 cm decât la ultima măsurătoare
Întrebată ce se întâmplă cu acești copii, care își petrec multe ore într-o poziție nu doar incomodă, ci și nesănătoasă, fizioterapeutul susține un lucru de care producătorii de mobilier școlar ar trebui să țină cont.
”Copiii noștri au crescut foarte mult. Nu întotdeauna înălțimea scaunului și înălțimea mesei corespund înălțimii copilului. Și atunci acesta stă cu picioarele sub banca celui din față. (...)
Diferențele de înălțime la adolescenți sunt de 10-15 cm față de ceea ce a fost la ultimele măsurători făcute în România. Întotdeauna trebuie să facem această adaptare la înălțimea copilului și la înălțimea mesei și a scaunului”, a mai spus fizioterapeutul.
În plus, susține medicul, postura cu care vine copilul, încă din faza intrauterină se poate menține și după naștere, ”îndreptarea” coloanei vertebrale realizându-se în baza mișcării pe care copilul a făcut-o la vremea copilăriei, însă depinde de mulți factori.
”Depinde cum a stat la grădiniță, depinde cum a stat în primii ani de școală, cât sport a făcut și ce se întâmplă cu el, când ajunge mai departe, către școala gimnazială și către liceu.
Toate aceste poziții greșite, toate aceste poziții pe care copilul și le adoptă și când iese în pauză, iar toate aceste asimetrii pe care și le adoptă nu face altceva decât să îi schimbe schema corporală și copilul să facă tulburări de statică vertebrală.
Aici vorbim de atitudinile asimetrice, vorbim de cifoză, de scolioză, de asimetrii la nivelul umerilor, la nivelul bazinului, felul cum merge, felul cum își transferă greutatea de pe un picior pe celălalt, cum duce ghiozdanul, toate aceste lucruri care par fără importanță, nu fac altceva decât să modifice această poziție a copilului, pentru că postura noastră se termină, ca maturizare, în jurul vârstei de 18-19 ani. Și trebuie să știm cum ne poziționăm, cât de mult facem mișcare ca să putem avea o poziție corectă”, a mai spus fizioterapeutul.
Mișcarea, necesară încă din copilărie
Mișcarea este necesară, încă din primii ani de viață, deoarece ne ajută atât din punct de vedere fizic, cât și cognitiv și emoțional.
”Un copil cae aleargă este întotdeauna cu poftă de viață, pozitiv, este un copil care face față cu brio tuturor provocărilor. Sunt copii care iau inițiativa.
Cu cât se mișcă mai puțin, cu atât ei sunt amotrici. Mă uit, cu durere, pe stradă și văd cât de amotrici sunt”, a spus fizioterapeutul referitor la timpul pe care cei mici îl petrec în casă, la tot felul de dispozitive, în detrimentul ieșitului la aer liber.
În plus, mai spune medicul, ”recomandările specialiștilor, la nivel mondial, sunt că acel copil trebuie să se miște, trebuie să își dezvolte motricitatea liberă. Ce înseamnă asta?
Cu cât descoperă mediul înconjurător, cu cât se agață, cu cât târăște, cu cât vrea să urce sau să coboare, cu atât va fi un copil mai curios, un copil care va găsi soluții, un copil extrem de sănătos”, a mai spus medicul.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
