Noi complicații ale COVID-19: PSIHOZELE, cele mai noi manifestări ale bolii

Angela Sabău |
Data publicării:
Psihiatrie
Psihiatrie

Oamenii tind să se gândească la COVID-19 în ceea ce privește manifestările sale fizice, dar există dovezi tot mai multe că s-ar putea să creeze  efecte de natură psihică.

Complicații neurologice ciudate, de la pierderea gustului și a mirosului la convulsii, au apărut la unii pacienți cu COVID, în timp ce pacienții care au suferit mai mult timp de boală s-au plâns de senzație de „ceață” persistentă a creierului. Acum există o posibilă legătură între COVID și psihoză.

Medicii din întreaga lume raportează simptome psihotice la un număr mic de pacienți care au avut infecția cu SARS-CoV-2, a raportat luni New York Times.

Raportătile spun că sunt doar atât: episoade individuale de psihoză în urma unei crize de COVID-19. Nu există nicio dovadă că coronavirusul provoacă psihoză, cel puțin încă nu. Este doar o asociație pe care profesorii medicali au observat-o, deși este una îngrijorătoare. „Cred că este foarte îngrijorător pentru că, după cum vedeți și pe măsură ce citiți, există din ce în ce mai multe rapoarte de caz”, spune Mason Chacko, doctor în științe medicale, profesor asistent clinic de psihiatrie în cadrul Departamentului de Psihiatrie de legătură de consultare de la Universitatea Stony Brook Spitalul din Long Island, New York.

În calitate de autor principal al unui astfel de raport, Dr. Chacko este un martor direct al fenomenului. El descrie un bărbat în vârstă de 52 de ani care credea că este cauza pandemiei de coronavirus, ale cărui amăgiri paranoide au dus la o tentativă de sinucidere, notează Health.

Deși două teste COVID s-au dovedit a fi negative, analizele din sânge au dezvăluit markeri de inflamație. Testele ulterioare au arătat că avea anticorpi pentru COVID-19, sugerând că a contractat virusul la un moment dat. Psihoza bărbatului a fost tratată cu succes printr-o combinație de medicamente și terapie electroconvulsivă, dar cazul său, ca și altele, ridică întrebări importante cu privire la impactul potențial al COVID asupra creierului.

Cine sunt cei mai afectați

Cele mai multe cazuri raportate de psihoză post-COVID implică persoane de 30, 40 și 50 de ani, potrivit Times. Și, interesant, evenimentele lor psihotice nu au fost legate de severitatea simptomelor fizice ale COVID. Majoritatea nu s-au îmbolnăvit deloc, însă simptomele lor mentale sunt izbitoare.

Psihoza este caracterizată de obicei ca o rupere cu realitatea. Când cineva are un episod psihotic, poate fi dificil să determine ce este real și ce nu, spune Alianța Națională pentru Bolile Mentale (NAMI). Unele persoane cu psihoză au halucinații. S-ar putea să audă voci sau să vadă lucruri care nu sunt cu adevărat acolo sau să experimenteze senzații ciudate. Alții au amăgiri sau credințe false, care par a fi cu totul iraționale.

Un raport din Londra, publicat în revista Brain, rezumă mai multe cazuri de boli neurologice suspectate legate de COVID. Într-un caz, o femeie de 55 de ani fără antecedente psihiatrice anterioare a fost internată la spital după 14 zile de simptome COVID. În timpul șederii sale, a primit terapie cu oxigen minimă și a fost externată trei zile mai târziu. „A doua zi, soțul ei a raportat că era confuză și se comporta ciudat”, scriu autorii. Femeia a raportat halucinații vizuale care au făcut-o să creadă că vede în casa ei lei și maimuțe.

Manifestărle psihotice, prezente și la pandemia din 1918

Un alt raport din Neuroscience Letters prezintă 42 de cazuri de psihoză raportate la pacienții infectați cu COVID și examinează posibilele cauze.

„Există o mulțime de dovezi acum care arată că expunerea la infecții, în special la viruși, este asociată cu dezvoltarea unei tulburări psihotice”, spune autorul principal Cameron J. Watson, MBBS, care lucrează în unitatea de neurologie preventivă de la Universitatea Queen Mary din Londra. Sănătate.

De fapt, există un precedent istoric, potrivit dr. Watson, care indică pandemia de gripă spaniolă din 1918-1919. Sute de cazuri de psihoză post-gripală au fost raportate în timpul și după acea perioadă. Mai recent, ample studii epidemiologice care utilizează dosare de sănătate la nivel național în țări precum Danemarca, evidențiază un risc post-infecție de tulburări psihotice. „Așadar, mulți dintre noi ne așteptam să vedem unele cazuri de psihoză asociată COVID”, adaugă dr. Watson.

O ipoteză este că COVID declanșează o „creștere a citokinelor” sau supraproducția celulelor imune, care duce la un răspuns inflamator, explică dr. Chacko. „Virusul se diseminează, traversează bariera hematoencefalică și obțineți această neurotoxicitate”, spune el.

Se fac bine

Încurajator este faptul că starea persoanelor care se confruntă cu aceste episoade psihotice se îmbunătățește: „Ei răspund la terapie”, notează dr. Chacko. Cheia, adaugă el, este să obțineți ajutor din timp.

 

Google News icon  Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News

Te-a ajutat acest articol?

Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.


Articole Recomandate
Crossuri externe
Descarcă aplicația DCMedical
Get it on App Store Get it on Google Play
Ultimele știri publicate
Cele mai citite știri
Patologii

Politica de confidențialitate | Politica Cookies | | Copyright 2024 S.C. PRESS MEDIA ELECTRONIC S.R.L. - Toate drepturile rezervate.
cloudnxt3
YesMy - smt4.5.3
pixel