Nodulii la sâni pot fi identificați ușor, prin autopalpare. Apariția unui nodul la sân este motiv de panică pentru 40% dintre femei, care vor depista o astfel de formaţiune la un moment dat în viaţa lor. Deşi 9 din 10 noduli la sân sunt necanceroși, prezenţa lor trebuie evaluată de către medic pentru a exclude diagnosticul de cancer mamar.
La ce să fiți atente
Medicul ginecolog Dana Maria Popescu a explicat pe pagina sa de Facebook care sunt semnele la care să fie atente femeile.
Dacă simțiți o masă densă în sân ar trebui să-l verificați întotdeauna în cel mai scurt timp de un medic. Cei mai mulți noduli la nivelul sânului sunt inofensivi, dar unele pot fi mai grave și trebuie investigate. Primele simptome
- masă densă în sân sau axilă
- modificări neobișnuite ale sânilor
- încrețirea pielii din jurul mamelonului
- inversarea mamelonului – intrarea acestuia în interiorul sânului
- secreții ale sânului cu scurgeri de sânge
Modificările sânului sunt de asemenea un semn al cancerului de sân, motiv pentru care este recomandat să consultați un medic în cel mai scurt timp, arată medicul.
Teste recomandate
În urma consultului unui doctor vi se pot recomanda următoarele teste la spital sau clinică pentru a putea fi siguri de existența sau de natura nodulilor la sân.
- examen mamarscanare – de obicei o radiografie mamară (mamografie)
- ecografiebiopsie – este introdus un ac în zona vizată pentru a extrage lichid sau bucăți de țesut în vederea testării celulelor extrase. Aceste teste sunt adesea efectuate în timpul aceleiași vizite.
Pentru primele analize vi se vor comunica rezultatele în aceeași zi, însă rezultatele biopsiei durează mai mult – ar trebui să le obțineți într-o săptămână.
Tratament
Tratamentul pentru un nodul de sân depinde foarte mult de cauză. Majoritatea sunt inofensivi și pot dispărea singuri fără tratament.
Cauzele nodulilor la sân
Cauzele nodulilor mamari sunt multiple. Expunerea la radiaţii reprezintă un factor de risc. De exemplu, femeile care au dezvoltat cancer la sân au o probabilitate mai mare să facă şi alţi noduli mamari.
Moştenirea genetică este, de asemenea, importantă. Persoanele care au moştenit de la părinţi o genă cu mutaţii, fie BRCA1, fie BRCA2, au risc crescut pentru dezvoltarea cancerului mamar.
Obezitatea poate fi un factor de risc pentru dezvoltarea nodulilor mamari benigni sau maligni, inclusiv la bărbaţi. Vârsta înaintată (peste 50 de ani) poate mări probabilitatea apariţiei cancerului la sân.
”Cauze ale apariției nodulilor de sân. Nodulii la sâni pot avea o mulțime de cauze diferite. Majoritatea se datorează unor cauze comune, inofensive, cum ar fi creșterea țesuturilor necanceroase – fibroadenom, sau o acumulare de lichid – chistul sânului. Există însă posibilitatea de a fi simptomul unei cauze mult mai serioase și urgente, cum ar fi cancerul de sân, deci trebuie investigat din timp pentru a afla care este adevărata cauză”, arată medicul.
Vezi și: Iodura de potasiu, ce este, CÂND, CUM și DE CE se ia. Cine NU are voie, reacţii adverse
Tipuri de noduli la sân
Există mai multe tipuri de noduli la sân, în funcţie de cauză sau de afecţiunea care a dus la apariţia lor. Unii noduli la sân se simt de parcă ar avea o margine bine definită, pe când alţi noduli mamari se pot simţi la atingere ca o zonă generală de ţesut îngroşat.
”De exemplu, în cazul chisturilor mamare, pacientele se pot confrunta cu anumite simptome. Un chist mamar este un sac plin cu lichid apărut în sân, iar acest "săculeţ" este benign, adică necanceros. Unele chisturi mamare pot fi nedureroase, pe când alte chisturi sunt destul de dureroase.
Noduli duri sau moi la atingere. În funcţie de structura nodulilor la sân, aceştia pot fi duri sau moi la atingere. Un nodul la sân care este canceros (sau o tumoră canceroasă în această zonă), de obicei, se simte la atingere într-un anumit fel: este o formaţiune tare, dură, fermă. Pe de altă parte, la nivelul sânului poate să se dezvolte lipomul, un nodul moale la atingere, necanceros, care, în general, este mobil şi nedureros. Este o tumoră benignă, grasă.
Lipoamele sunt o tumoră benignă a ţesutului adipos din interiorul sânului.
Noduli benigni sau maligni
O altă clasificare a nodulilor mamari se referă la faptul că unii dintre ei pot fi canceroşi (maligni), pe când alţii pot fi inofensivi şi necanceroși (benigni).
Nodulii benigni (cei necanceroși) pot fi cauzaţi de: chisturile mamare, abcesele mamare, adenomul mamar (o creştere anormală a ţesutului glandular în sân), papiloame intraductale, necroza grasă şi lipomul.Nodulii maligni (canceroşi) se simt la atingere, de regulă, duri sau fermi. Ei au o formă neregulată şi se simt la atingere de parcă ar fi prinşi în pielea sau în ţesutul profund din interiorul sânului”, mai explică dr. Dana Maria Popescu.
Diagnostic
Ecografie de sân /mamară - pentru a depista chisturi mamare, noduli la sân sau alte modificări de structură a ţesutului mamar. Ecografia de sân sau ecografia mamară folosește undele sonore pentru a oferi o imagine a țesuturilor din interiorul sânului.
”În timpul ecografiei mamare NU se folosesc raze X sau alte tipuri de radiații potențial nocive. Ecografia mamară este cea mai frecvenţă şi simpla investigare a sânului, fără durere şi fără iradiere pentru a depista chisturi mamare şi noduli la sâni. Cu ajutorul ecografiei mamare poate fi vizualizat, în detaliu, interiorul sânului, inclusiv zona din vecinătatea peretelui toracic, care este mai greu de analizat prin intermediul mamografiei”, mai notează medicul.
Nodul la sân sau chist
”Apariția unui nodul la sân este motiv de panică pentru 40% dintre femei, care vor depista o astfel de formaţiune la un moment dat în viaţa lor. Deşi 9 din 10 noduli la sân sunt necanceroși, prezenţa lor trebuie evaluată de către medic pentru a exclude diagnosticul de cancer mamar. Acelaşi lucru se recomandă şi în cazul chisturilor la sân, cu care adesea sunt confundaţi nodulii. Niciunul din simptomele de la nivelul sânului nu trebuie ignorat, indiferent cât de nesemnificativ pare.
Pe de altă parte, nu e cazul să ne speriem de orice. Spre exemplu, tumefierea şi sensibilitatea de care suferă multe femei înainte de menstruaţie sunt inofensive. Un nodul la sân nu înseamnă întotdeauna cancer!
Începând cu vârsta de 20 de ani, femeile sunt sfătuite să-şi examineze singure sânii, de preferat la o săptămână după menstruaţie. În cazul în care observă schimbări, sunt necesare investigaţii amănunţite. În ceea ce priveşte nodulii mamari, aceştia se simt ca un ţesut dur, cu margini bine definite, cauzat de înmulţirea necontrolată a celulelor mamare.
Uneori, pe lângă noduli, zona devine roşiatică şi are o textură cu aspect de ”coajă de portocală”. Prezenţa unui nodul este adesea asociată cu apariţia cancerului mamar. Însă un nodul nu înseamnă întotdeauna cancer! Dezechilibrele hormonale, infecţiile – cum este mastita în timpul alăptării, traumatismele, tumorile benigne – cum sunt fibroadenoamele – pot sta la baza apariţiei nodulilor la sân.
Chisturile, în special cele mici, dispar adesea spontan. Chisturile mari pot fi îndepărtate prin aspiraţie. În situaţia în care lichidul conţine sânge şi ţesutul nu dispare complet ca urmare a aspiraţiei sau recidivează, este necesar ca proba să fie analizată în laborator. Chisturile ridică probleme doar în situaţia în care au o consistenţă fermă, dură, sau atunci când au dimensiuni mari”, explică medicul ginecolog.
Vezi și: Foamea, impact asupra stării de spirit. Devenim morocănoși, nervoși, iritați
Nodul sau chist: când consultam medicul?
Ţesutul mamar suferă transformări microscopice la aproape toate femeile începând cu vârsta de 30 de ani, conform Institutului Naţional al Cancerului din SUA. Semnele care avertizează asupra existenţei unei formaţiuni mamare sunt:
- sâni dureroşi sau sensibili
- apariția unei formaţiuni cu margini bine definite
- zonă îngroşată şi proeminentă faţă de restul ţesutului mamar
”De asemenea, pot apărea roşeaţă, aspect de “coajă de portocală”, modificări ale mamelonului sau scurgeri spontane, durere mamară. Modificările la nivelul sânului pot fi identificate în primul rând prin autoexaminarea lunară. Este indicat că autopalparea să fie urmată de consultul medical. Investigaţiile recomandate de specialişti (ecografie mamară, mamografie, RMN etc.) sunt stabilite în funcţie de suspiciunea formaţiunii, vârsta sau istoricul familial”, a mai subliniat dr. Dana Maria Popescu
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
