Cu un pavilion de 10 paturi, o sală de operații și o echipă. A doctorului Dumitru Bagdasar. La spitalul denumit azi „Obregia”. Așa s-a născut Neurochirurgia în România, povestește academicianul Alexandru Vlad Ciurea.
„În condiții foarte grele, cu anestezia foarte dificilă de atunci, (...) cu lipsa de antibiotice și, totuși, stăpâneau infecțiile. (...) Nu se pune problema de timp, de ore. (...) se începea dimineața și se termina noaptea. Profesorul Bagdasar era de o tenacitate rară. Tot timpul scria, tot timpul inventa, se documenta, făcea și vizite în alte țări", continuă profesorul Ciurea.
Cine este Alexandru Vlad Ciurea
Dr. Vlad Ciurea este doctor în Științe Medicale, cercetător de grad I, șef al Neurochirurgiei și director științific al acestei discipline la Spitalul Clinic Sanador din București. Predă Neurochirurgie la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila" din Capitală, a fondat Centrul Național de Excelență în Neurochirurgie, dar și Societatea Română de Neurochirurgie, al cărui președinte onorific este. Asta doar ca sa facem o foarte scurtă trecere în revistă a unora dintre funcțiile pe care le deține.
Pe lângă acestea, însă, deține 6 titluri „Doctor Honoris Causa" la tot atâtea universități de prestigiu din țară și din străinătate, și este vicepreședinte al Comisiei pentru Neurochirurgie a Ministerului Sănătății.
A publicat sute de lucrări științifice. Iar numărul intervențiilor chirurgicale pe creier sunt de ordinul zecilor de mii.
Discipol al lui Arseni
Când vorbește de istoria Neurochirurgiei, prof.dr Vlad Ciurea e animat de o dragoste puternică pentru disciplina căreia i-a consacrat propria viață. Îți povestește, fermecător, despre Constantin Arseni, care a dus mai departe munca profesorului Bagdasar. I-a terminat tratatul de peste 800 de pagini, „pe care noi l-am învățat ca pe o Biblie. Am buchisit-o toată. Știam și paginile, știam și fotografiile", adaugă Alexandru Vlad Ciurea.
Spune că Arseni „a avut o ambiție cu totul deosebită. Îmi povestea că nu avea paturi destule. S-a dus și a văzut un pavilion de Psihiatrie care i-a plăcut în curtea Spitalului Obregia, a golit pavilionul de bolnavi, i-a trimis prin curte și a băgat pacienți de Neurochirurgie. Este real. Nu-i stătea nimic în cale. (...) Așa a răzbit".
Astfel, cele 10 paturi au devenit 80, apoi 220, iar, în timp, 550. Cu sprijinul familiei prezidențiale de la acea vreme, în ale cărui favoruri era, Arseni a reușit să ridice un centru de Neurochirurgie care, la momentul respectiv, dezvăluie Alexandru Vlad Ciurea, a fost cel mai mare din Europa. „Spitalul Bagdasar de Neurochirurgie, la care eu am adăugat și numele de Arseni", completează academicianul.
Ziua începe la răsărit și se termină mult după apus
Despre dascălul său își amintește că intra în spital la ora 6, obicei care i-a intrat și lui în sânge. Și pleacă pe la 8 seara, după vizite, investigații, corespondență și după ce „face știință".
„Se spune că funcția creează organul. Deci dacă vrei să ai un creier tânăr, trebuie continuu să-l folosești. (...) Totul pornește de aici, din acest extraordinar creier pe care îl avem", subliniază specialistul.
Dacă în comunism Neurochirurgia a fost tratată asemeni unei „Cenușărese" în care nu s-a investit – motiv pe care nu-l înțelege, întrucât zice el, „totuși sănătatea populației împinge toată societatea înainte", după Revoluție încoace lucrurile s-au schimbat total. Au apărut centre de Neurochirurgie în țară, în marile centre universitare, au apărut noi specialități în Neurochirugie. „Niște date incredibile pe care acum 10 ani le știai", adaugă acesta.
De 6 ani la Sanador
Profesorul povestește că de când a venit la Clinica Sanador, în urmă cu 6 ani, nu știa că va găsi atâta deschidere din partea conducerii, iar atunci când cere ceva nu e întrebat cât costă, ci la ce e bun.
„Asta e deosebirea dintre spitalul public în care se cumpără o grămadă de lucruri, se depozitează sau sunt sub cheie (...), pe când aici am cumpărat un aparat, trebuie să-l folosim", apreciază academicianul.
El operează în cea mai scumpă și cea mai bine dotată sală de operații din București. Spune că aceasta conține un aparat de neuronavigație care îi arată cum se vede creierul în interior, un microscop operator – extrem de scump - , un super-angiograf cum acesta l-a descris - care mai există, în lume, la Istanbul, Ljubljana și Viena. Plus lipsa grijii că „nu avem cutare substanță, că nu avem sânge în operație sau nu avem destule perfuzabile".
Cum arată viitorul în Neurochirurgie
Întrebat cum vede viitorul acestui domeniu, Alexandru Vlad Ciurea vorbește de roboți și Chirurgia minim invazivă: „Robotica va fi pasul înainte. Al doilea este Chirurgia Funcțională".
Își dorește să continue să se perfecționeze și în ceea ce face și în comunicarea cunoștințelor sale celorlalți. Iar toate astea le face cu ajutorul cerului în care, susține el că își pune baza: „Cred că nimic, pe lumea asta, nu se poate face fără credință".
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
