Bebelușii născuți prin cezariană pierd o porție importantă din bacteriile din vaginul mamei, bacterii ce coboară în timpul nașterii naturale, arată un studiu care a oferit indicii privind dezvoltarea sistemului imunitar.
Microbiomul este un ecosistem complex de milioane de microbi și este considerat de oamenii de știință ca fiind important pentru modul de dezvoltare a sistemului imunitar.
Cercetările anterioare au sugerat că lipsa de expunere la unii microbi în viața timpurie este implicată în boli autoimune, cum ar fi astmul, alergiile și diabetul. De asemenea, având în vedere axa intestin-creier, este de înțeles importanța pe care o are microbiotia și în cazul dezvoltării cerebrale a copilului.
Nu este clar ce impact poate avea diferența asupra sănătății viitoare a copiilor, iar concluziile nu ar trebui să descurajeze femeile să nască prin cezariană, au spus oamenii de știință care au condus lucrările.
“Primele săptămâni de viață reprezintă o fereastră critică pentru dezvoltarea sistemului imunitar al bebelușului, dar știm foarte puține despre el, iar cercetarea a deschis o fereastră pe o etapă puțin înțeleasă în dezvoltarea imunității umane.
Trebuie să urmărim acești bebeluși pe măsură ce cresc pentru a vedea dacă diferențele timpurii în microbiom duc la probleme de sănătate”, a spus Peter Brocklehurst, profesor la Universitatea Birmingham, care a condus studiul, citat de Science Daily.
Vezi și: Ceaiul care reduce hipertensiunea. Poate preveni demența și te ajută să trăiești mai mult
Îmbunătățirea microbiomului prin însămânțarea vaginală
În acest context, o echipă de cercetători de la Southern Medical University din China a realizat un mic studiu care a sugerat că practica ”însămânțării vaginale”, în care un tifon îmbibat cu lichidul vaginal al mamei și tamponat pe nou-născut ar putea fi o modalitate eficientă de reechilibrare a bacteriilor intestinale după o cezariană, notează Science Alert.
Mai mult decât atât, cercetătorii susțină că acest tip de ”însămânțare” ar putea avea chiar un efect pozitiv asupra dezvoltării creierului pe termen scurt al copilului, cel puțin pentru primele șase luni de viață.
În cadrul experimentului actual, buzele, pielea și mâinile a 32 de nou-născuți prin cezariană au fost tratate cu un tampon vaginal atent selecționat, care fusese prelevat de la mama lor cu 2 ore înainte de naștere.
Bebelușii au fost tamponați timp de aproximativ 15 secunde și nu au fost scăldați în primele 12 ore.
După o lună și jumătate de la naștere, probele de scaun ale acestora conțineau mai multe bacterii ale mamelor lor și mai multe bacterii mature decât ale altor 36 de bebeluși născuți prin cezariană și care au fost doar tamponați cu soluție salină.
La șase luni de la naștere, în comparație cu cei unși cu tampoane saline, copiii care au primit tamponul vaginal au obținut scoruri mai mari la un sondaj privind dezvoltarea creierului completat de părinții lor.
Scorurile lor au fost la egalitate cu dezvoltarea copiilor născuți pe cale vaginală, spun cercetătorii. Toți părinții nu au știut ce tratament a primit copilul lor.
"Nu știm exact cum afectează bacteriile intestinale timpurii dezvoltarea lor neurologică, dar există unele dovezi indirecte care arată că unii metaboliți microbieni sunt legați de afecțiuni”, a afirmat Yan He, care studiază microbiomul la Southern Medical University.
De exemplu, unele bacterii, cum ar fi Lactobacillus, au fost mai dominante în materiile fecale ale bebelușilor cărora li s-a administrat un tampon vaginal.
Acest lucru este interesant, deoarece s-a demonstrat că Lactobacillus îmbunătățește o afecțiune neurologică într-un model animal.
Totuși, nu este clar dacă nivelurile de Lactobacillus detectate în studiul actual au efecte pe termen lung asupra creierului bebelușilor.
În timp ce bebelușii născuți prin cezariană prezintă o gamă diferită de bacterii în intestinele lor în comparație cu cei născuți pe cale vaginală, unele studii sugerează că diferențele dispar după aproximativ 9 luni. Studiul actual a testat microbiomul bebelușilor doar timp de 42 de zile.
Până în prezent, pur și simplu nu există suficiente dovezi pentru a recomanda însămânțarea vaginală după o cezariană.
Beneficiile propuse se bazează pe o știință incertă, iar consecințele pot fi grave și fatale dacă bebelușii sunt expuși accidental la agenți patogeni dăunători.
Alt studiu, alte concluzii
Pe de altă parte, în 2018, o revizuire amplă privind studiile de însămânțare vaginală s-a arătat sceptică cu privire la această practică, însă cercetătorii au susținut că studiile de însămânțare vaginală ar trebui să compare bebelușii născuți prin cezariană cu cei născuți natural.
”Dacă trecerea prin vagin ar însămânța bebelușii cu bacterii vaginale, ne-am aștepta să găsim aceste bacterii la bebelușii născuți în acest fel, dar nu este cazul.
Microbii dezechilibrați la bebelușii născuți prin cezariană sunt foarte asemănători cu cei dezechilibrați la bebelușii născuți de mame care primesc antibiotice, dar care nasc pe cale vaginală.
Este probabil ca administrarea de rutină a antibioticelor administrate mamelor care nasc prin cezariană să fie o problemă majoră care stă la bază”, a explicat microbiologul Lisa Stinson de la Universitatea de Vest din Australia.
Mai mult, în 2020, autorii unui studiu pilot au susținut că ceea ce le lipsea de fapt bebelușilor născuți prin cezariană nu era expunerea la bacteriile vaginale ale mamei lor, ci expunerea la bacteriile intestinale ale acesteia, mai arată sursa menționată anterior.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
