Tulburările de somn pot avea consecințe mai puțin plăcute asupra sănătății. Boala somnului este o boală neurologică, o tulburare cronică de somn care determină oboseală excesivă, chiar și somnolență peste zi, fapt care poate afecta și viața de zi cu zi.
De altfel, tulburările de somn afectează capacitatea de a dormi bine în mod regulat. Cauzată de o problemă de sănătate sau de un stres prea mare, acestea sunt frecvente.
”Somnolența diurnă excesivă, luată drept oboseală, poate fi un simptom al anumitor tulburări de somn, una dintre ele fiind boala somnului”, a explicat dr. Mihaela Sescioreanu, medic pneumolog, competență în somnologie, la ”Neatza cu Răzvan și Dani” la Antena 1.
În cât timp ne recuperăm somnul pierdut. Medic: Există mai multe controverse
Care sunt simptomele bolii somnului
Potrivit medicului, narcolepsia (n.r. denumirea medicală a bolii somnului) se manifestă printr-o stare puternică de somnolență din timpul zilei, pe care foarte mulți dintre noi o atribuie lipsei de somn, faptul că nu au dormit suficient, sau stresului zilnic, fiind însă o tulburare de somn mult mai profundă.
”Aceste simptome apar din copilărie și adolescență, dar nu sunt recunoscute de către pacienți. Boala somnului nu ese fatală, în sine, dar poate avea consecințe nefaste. Ațipitul peste zi, în momentele cele mai nepotrivite, cum ar fi condusul poate duce la multe accidente rutiere.
Narcolepsia poate da și o slăbiciune musculară bruscă, se poate întâmpla la nivelul genunchilor, a feței, gâtului, și există posibilitatea ca pacientul să cadă la pământ sau să nu își poată menține capul în anumite condiții, mai ales după niște emoții puternice, de bucurie sau de tristețe.
Copiii și adolescenți pot fi catalogați drept leneși, având deficit de atenție și hiperactivitate. Altă senzație este inabilitatea de a vorbi sau de a te mișca atunci când te trezești, prezentând o paralizie musculară asociată bolii somnului”, a mai spus specialistul.
Diagnosticarea corectă a acestei afecțiuni
”Cel mai important lucru este recunoașterea acestor simptome de către pacienți și prezentarea la medicul specialist. Se vor face teste de specialitate, apoi somnografia și testul de latență multiplă. Pacientul va dormi peste noapte, se va analiza structura detaliată a somnului ca să excludem alte tulburări ale somnului, iar a doua zi se va analiza gradul de somnolență al pacientului, tot printr-un test mai complex de somn, efectuat în clinică.
Aceste teste nu sunt dureroase, nu sunt invazive, așa cum am spus se analizează structura somnului și gradul de somnolență. A doua zi, pacientului i se va cere să doarmă în reprize, să stea treaz cât poate și vom vedea cât de repede adoarme. Prin aceste teste punem diagnosticul de boala somnului”, a mai spus medicul.
Cât privește tratamentul acestei boli, medicul susțină că nu există ceva specific pentru vindecare, ”dar o medicație ajutătoare, împreună cu modificarea stilului de viață, îmbunătățesc calitatea vieții pacientului cu narcolepsie. Medicamentele ajutătoare constau în mare parte în stimulente pentru a menține starea de veghe în timpul zilei și medicamente care restructurează somnul în timpul nopții pentru a evita acele atacuri de cataplexie, de somn spontan în timpul zilei, în situațiile nepotrivite ce pot duce la consecințe nefaste”,a mai spus medicul.
Demența, asociată cu lipsa somnului. Medic: Poate crește riscul apariției Alzheimer
Demența afectează cel puțin 55 de milioane de persoane din întreaga lume, iar numărul acestora crește cu aproximativ 10 milioane în fiecare an.
Această creștere, în parte, vine și ca urmare a unei speranțe de viață mai mari, însă demența nu este o parte inevitabilă a îmbătrânirii, chiar dacă este asociată de cele mai multe ori cu aceasta, afectând chiar și tinerii. Potrivit Medical News Today (MNT), multe cercetări au asociat demența cu privarea somnului.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), ”demența este a șaptea cauză de deces dintre toate bolile și una dintre principalele cauze de dizabilitate și dependență în rândul persoanelor în vârstă, la nivel mondial”, citează MNT.
De altfel, cifrele sunt îngrijorătoare, căci între 60 și 70% dintre persoanele cu demență au boala Alzheimer.
Demența este în primul rând o boală a bătrâneții, deși demența cu debut tânăr - în care simptomele încep înainte de vârsta de 65 de ani - reprezintă aproximativ 9% din cazuri. Citește mai departe AICI.
Vezi și: Sindromul oboselii cronice, simptome și remedii. Femeile sunt mai predispuse
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
