Minciuna poate afecta funcționarea creierului. Unele minciuni pot fi complet inofensive, iar altele pot avea un impact pe care nu l-am anticipat. În orice caz, cercetătorii au studiat funcționarea creierului în timp ce o persoană a spus câteva minciuni. Creierul depune eforturi considerabile atunci când spunem o minciună.
Cum este afectat creierul
Surmenarea creierului duce la imposibilitatea altor sarcini care sunt importante. Majoritatea oamenilor apreciază onestitatea și vor să fie sinceri, arată cercetările sale. Într-unul dintre studiile sale, aproximativ trei sferturi dintre dintre oameni au mințit destul de rar. Și dintre toate minciunile care au fost abordate în cadrul studiului, 90% dintre acestea erau ”minciuni albe”, arată Science News Explores.
”Capacitatea de a fi sincer cu oamenii te ajută să construiești capital social”, spune Timothy Levine.
Minciunile, rostite des
Cu toate acestea, Levine mai arată că deși mare parte dintre oameni mint destul de puțin, câțiva o fac destul de des. Printre aceștia din urmă a fost înregistrată o medie de 15 minciuni pe zi. Mincinoșii cronici sunt nesiguri, alții mint cu privire la realizările lor pentru că sunt prea îngâmfați sau impresionați de ei înșiși. Alții însă, mint pentru a profita de alți oameni – poate chiar pentru a-i înșela sau a fura de la aceștia.
Unele minciuni sunt bine intenționate. Cu toții cunoaștem acele minciuni mărunte pe care le spunem cuiva pentru a-l face să se simtă mai bine. Specialiștii numesc acest gen de minciuni, minciuni prosociale. Poate că le spui părinților că iubești puloverul pe care ți l-au dat de ziua ta – cu toate că în realitate poate îți doreai un joc video.
Cu toate acestea, există unele situații când cele spuse spre beneficiul altuia pot cauza mult rău inițiatorului. Acestea sunt cunoscute drept minciuni altruiste. În timpul Holocaustului, unii oameni le-au spus naziștilor astfel de minciuni pentru a ascunde cumva locația evreilor. Mincinoșii de acest tip puteau fi omorâți în cazul în care se afla, dar și-au asumat acest risc pentru salvarea altora.
Vezi și: Copii cu COVID, tratament. Mihai Craiu: Opriți imediat orice tratamente aberante cu antibiotice
Creierul, afectat de minciuni
Creierul este afectat atunci când spunem o minciună. Față de a spune adevărul, atunci când faptele sunt naturale, în cazul minciunii procesul este mult mai complicat. Te gândești la ceea ce vrei să zici și pur și simplu o faci. Minciuna în schimb este un proces mult mai complicat. Iată un exemplu privitor la mecanismele din spatele unei minciuni relativ simple.
Să ne imaginăm că ai întârziat la ore, iar când profesorul te întreabă de ce, iai decizia să minți. Acum, fie inventezi pe loc o poveste sau îți amintești povestea pe care ai încropit-o în drum spre clasă.
De aici poate porni un întreg set de scenarii pe care trebuie să le inventezi, adaptezi și potrivești în contextul social pentru a părea totul cât mai credibil. Acesta este un efort semnificativ pentru creier, toată activitatea având loc în cortexul prefrontal. Aceasta este partea care se ocupă cu memoria funcțională, explică Jennifer Vendemia, neurospecialist la Universitatea Carolina de Sud, Columbia.
Memoria funcțională ajută la reținerea pentru scurtă vreme a unor informații – cum ar fi instrucțiunile pentru jucarea unui joc sau efectuarea unei anumite sarcini. Stochează informațiile pentru scurtă vreme, atâta timp cât este nevoie pentru a îndeplini o sarcină. Nu transmite datele către memoria de lungă durată. Dincolo de această memorie funcțională, cortexul prefrontal se mai ocupă și de sarcini ca planificarea, rezolvarea de probleme sau auto-controlul.
Specialiștii le descriu ca ”funcții executive”. Acestea intră în scenă atunci când folosești auto-controlul pentru a ascunde adevărul sau unele aspecte care ar putea expune minciuna. Te ajută să-ți amintești toate detaliile unei minciuni pentru a o putea face să pară cât mai credibilă. Funcțiile executive te ajută să planifici cu un pas sau doi înainte și să te asiguri că minciuna trece cu brio unei prime analize mai atente din partea interlocutorilor.
Consumă energie
Creierul consumă energie atunci când spunem o minciună. Potrivit specialiștilor, în acest caz, energia nu mai poate fi folosită pentru alte sarcini esențiale.
Mințitul este dificil în special pentru persoanele tinere, spune Vendemia. Cortexul prefrontal nu este dezvoltat pe deplin până în jurul vârstei de 25 de ani. Așa că persoanele mai tinere au mai puține resurse din start.
Când cortexul prefrontal este ocupat cu procese ce țin de mințit, mai spune aceasta, devine tot mai dificil pentru acesta să aloce resurse pentru activități ce presupun planificare, auto-control sau memorie funcțională. Spionii de exemplu, își petrec cea mai mare parte din viață mințind cu privire la identitatea pe care o au.
Încercând ca în fiecare oră din viață să pari a fi altcineva decât ești în realitate poate să fie suprasolicitant pentru creier. Efectele pot fi de lungă durată, mai spune Vendemia.
”În timp, acest tip de minciuni te fac să folosești chiar energia creierului de care ai nevoie pentru a gândi”, mai notează cercetătorii.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
