Milioane de vieți au fost salvate datorită vaccinului anti-COVID. Vaccinarea anti COVID a fost cea mai eficientă măsură prin care s-au prevenit milioane de decese. Un studiu publicat în The Lancet arată că datorită vaccinului au fost salvate milioane de vieți.
Primul vaccin anti-COVID-19 în afara unui studiu clinic a fost administrat pe 8 decembrie 2020. Pentru a asigura echitatea globală în materie de vaccinuri, obiectivele privind vaccinurile au fost stabilite de
Cu toate acestea, din cauza deficitelor de vaccinuri, aceste obiective nu au fost atinse până la sfârșitul anului 2021.
”Un model matematic de transmitere și vaccinare împotriva COVID-19 a fost separat adecvat mortalității COVID-19 raportat și mortalității în exces de toate cauzele în 185 de țări și teritorii. Impactul programelor de vaccinare împotriva COVID-19 a fost determinat prin estimarea vieților suplimentare pierdute în cazul în care nu ar fi fost distribuite vaccinuri.
De asemenea, am estimat decesele suplimentare care ar fi fost evitate dacă obiectivele de acoperire vaccinală de 20% stabilite de COVAX și 40% stabilite de OMS ar fi fost atinse până la sfârșitul anului 2021”, notează cercetătorii.
Milioane de vieți, salvate
Vaccinarea împotriva COVID-19 a modificat substanțial cursul pandemiei, salvând zeci de milioane de vieți la nivel global. Cu toate acestea, accesul inadecvat la vaccinuri în țările cu venituri mici a limitat impactul în aceste contexte, consolidând nevoia de echitate și acoperire a vaccinurilor la nivel mondial.
Pe baza modelului nostru adaptat la decesele covid-19 raportate oficial, am estimat că 18·1 milioane (...) decese cauzate de COVID-19 ar fi avut loc fără vaccinări la nivel mondial în primul an al programului de vaccinare împotriva COVID-19 (8 decembrie 2020, până la 8 decembrie 2021).
”Pe baza modelului nostru adaptat la decesele COVID-19 raportate oficial, am estimat că 18·1 milioane decese cauzate de COVID-19 ar fi avut loc fără vaccinări la nivel mondial în primul an al programului de vaccinare împotriva COVID-19 (8 decembrie 2020, până la 8 decembrie 2021).
Dintre acestea, am estimat că vaccinarea a prevenit 14.4 milioane decese cauzate de COVID-19, reprezentând o reducere globală de 79% a deceselor în primul an de vaccinare împotriva COVID-19. Aceste estimări ale impactului vaccinului nu țin cont de posibila sub-constatare a deceselor legate de COVID-19”, mai notează studiul din The Lancet.
Vezi și: Eczemele, specifice tinerilor. Medic: Le afectează profund calitatea vieții
Adevărul despre morții de COVID. Constantinoiu: Trebuie să fim pregătiți pentru ce va veni
"Anii de pandemie au afectat fiecare sector al vieții sociale și nu putea să nu afecteze în primul rând viața medicală și sănătatea pacienților. În primul rând, în spitale, au trebui să fie alocate spații pentru bolnavii cu COVID-19.
Terapia Intensivă primea bolnavii cu cea mai gravă evoluție. Unele spitale au fost, practic, desființate ca unități cu activitate medicală obișnuită, cum ar fi Colentina sau Sfântul Ioan, București, și au fost transformate efectiv în unități COVID.
S-a ajuns la în sala de endoscopii urologice, unde se efectuau 10 - 14 intervenții pe zi, să ajungă depozit de apă minerală pentru bolnavii COVID, ceea ce nu mi se pare foarte adecvat. (...)
O foarte mare parte dintre bolnavi, incluzând și bolnavii oncologici, nu se mai prezentau la spital. Nu veneau decât atunci când era o stare de urgență, o perforație, o hemoragie, ceea ce a împiedicat enorm asupra pronosticului acestor bolnavi.
Pe de altă parte, bolnavii cronici care necesitau o îngrijire și un control permanent, bolnavii diabetici, renali, cardiaci, cu afecțiuni hematice cronice și atâtea cazuri... căutau să evite, din motive de teamă, sau din faptul că nu erau destule locuri și de aceea, o foarte mare parte dintre pacienți s-au pierdut.
De cele mai multe ori, să știți, că și bolnavii care erau etichetați că ar fi murit din cauza virusului COVID-19, în realitate aveau niște afecțiuni, niște comorbidități atât de grave, pe care, e drept, nu se grefa acest virus, dar până la urmă, nici necropsii nu se prea făceau. Profesorul Beliș a protestat public asupra acestui aspect.
Ce să mai vorbim... a fost o perioadă destul de grea și trebuie spus că tot corpul medical, medici, asistente, infirmiere, au făcut un efort extraordinar și cu niște mijloace subțirele, fiindcă trebuie spus că această pandemie ne-a cam luat pe nepregătite, cu toate că s-a anunțat de multă vreme că o să vină. Până la urmă, cu chiu, cu vai, am reușit să ieșim!
Dovadă că, ulterior, când a apărut valul Omicron, lumea a fost mai bine pregătită și secțiile ATI au putut să facă față mai bine și am reușit să evităm un număr enorm de decese pe care le-au avut italienii, spaniolii, englezii. Am avut și noi pierderile noastre, care au fost inevitabile, dar totuși lumea medicală, cred eu, s-a descurcat onorabil.
De ce s-a murit de COVID-19. 7 medici români, studiu uimitor despre rolul jucat de comorbidități
Identificarea comorbidităților poate contribui la îmbunătățirea prognosticului pentru pacienții cu COVID-19. Un grup de medici români, formată din Relu Cocoş, Beatrice Mahler, Adina Turcu-Stiolica, Alexandru Stoichiță, Andreea Ghinet, Elena-Silvia Shelby și Laurențiu Camil Bohîlțea, a realizat o analiză a riscului de deces a persoanelor infectate cu COVID-19 care prezintă comorbidități.
”Obiectivul studiului nostru a fost de a construi modele folosind 20 de parametri de laborator de rutină privind internarea pentru a prezice severitatea bolii și riscul de mortalitate la un grup de 254 de pacienți cu COVID-19 spitalizați”, arată autorii studiului.
Vezi și: Mâinile și picioarele reci, semn al unei boli. Femeile, mai afectate decât bărbații
Analize de laborator și riscul de deces
Au fost realizate o serie de analize de laborator prin care să se identifice riscul de deces al pacienților infectați cu noul coronavirus. Un model de trei parametri de laborator de rutină au fost capabili să prezică severitatea și, respectiv, mortalitatea COVID-19 în comparație cu orice alt parametru individual.
”Atunci când se analizează parametrii de laborator de rutină în subgrupurile de comorbidități, riscul de deces a fost asociat cu un set comun de markeri de laborator ai inflamației sistemice. Rezultatele noastre au arătat că un grup de mai mulți parametri de laborator de rutină înregistrați la internare ar putea fi utili pentru evaluarea timpurie a riscului de severitate și mortalitate a bolii la pacienții cu COVID-19.
Markerii inflamatori pentru riscul de mortalitate au fost similari în subgrupurile de comorbidități, sugerând efectul limitat al factorilor confuzi în prezicerea mortalității COVID-19 la internare”, arată autorii studiului.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
