Microplasticele sunt adânc infiltrate în corpul nostru, lucru care îi îngrijorează pe medici. Într-un studiu bazat pe șoareci, oamenii de știință care investighează posibilele efecte ale microplasticelor asupra sănătății au descoperit rezultate inițiale îngrijorătoare. Când șoarecii tineri și bătrâni au băut fragmente microscopice de plastic suspendate în apa lor pe parcursul a trei săptămâni, cercetătorii de la Universitatea din Rhode Island au constatat că urme de poluanți s-au acumulat în fiecare organ al micului mamifer, inclusiv în creier.
Prezența acestor microplastice a fost însoțită de modificări comportamentale asemănătoare demenței la om, precum și de modificări ale markerilor imunitari din ficat și creier.
"Ceea ce ne-a surprins a fost faptul că, într-o perioadă atât de scurtă de timp și cu doze relativ mici de microplastice, am observat aceste schimbări", explică cercetătorul în neuroștiințe Jaime Ross, potrivit Study Finds.
Încă nu înțelegem pe deplin ciclul de viață al acestor microplastice în organism, așa că o parte din ceea ce dorim să investigăm este cum se schimbă situația pe măsură ce îmbătrânim. Este posibil ca expunerea la aceste microplastice să aibă efecte mai grave pe măsură ce îmbătrânim? Cum reacționează celulele noastre la aceste toxine?
Rezultatele acestui studiu ar putea să nu se aplice direct la oameni, dar studiile care utilizează modele animale ca acestea reprezintă un prim pas important în cercetarea clinică.
Microplasticele, infiltrate în plămâni și placentă
De curând, oamenii de știință au descoperit că microplasticele se găsesc în intestinul uman, circulă în sângele nostru, se acumulează în profunzimea plămânilor și pot ajunge până la placentă. În 2021, toxicologii au avertizat că studiile viitoare trebuie să abordeze cu prioritate efectele acestor poluanți asupra sănătății noastre, mai ales că expunerea la microplastice este acum aproape imposibil de evitat.
În experimentele recente, atât șoarecilor bătrâni, cât și celor tineri li s-a administrat apă tratată cu microplastice din polistiren fluorescent. Un alt grup de șoareci a primit apă de băut obișnuită pentru a servi drept grup de control.
Pe parcursul celor trei săptămâni de studiu, comportamentul șoarecilor a fost evaluat în mod regulat în cadrul unor teste în câmp deschis care încurajează comportamentul explorator. De asemenea, aceștia au fost supuși unor teste de preferință lumină-întuneric, care se bazează pe aversiunea naturală a rozătoarelor față de zonele puternic luminate.
În comparație cu grupul de control, șoarecii care au băut apă contaminată cu microplastic timp de trei săptămâni au prezentat schimbări comportamentale semnificative, schimbări care au fost deosebit de pronunțate în rândul șoarecilor mai în vârstă.
La finalul celor trei săptămâni, particule fluorescente roșii de microplastice au fost găsite în fiecare tip de țesut examinat de echipă, inclusiv în creier, ficat, rinichi, tract gastrointestinal, inimă, splină și plămâni. De asemenea, materialele plastice se aflau și în rahatul și urina șoarecilor. Faptul că poluanții au fost detectați în afara sistemului digestiv sugerează că aceștia circulă în întregul organism.
Vezi și: Boala Alzheimer, descoperire revoluționară. Tratamentul care ar putea combate declinul cognitiv
Microplasticele, efecte negative
Prezența microplasticelor în creier este deosebit de îngrijorătoare, indicând faptul că acești poluanți pot traversa bariera imunitară care separă sistemul nervos central de restul fluxului sanguin al organismului, ceea ce poate duce la probleme neurocognitive.
Aceste constatări se alătură unui alt studiu de la începutul acestui an, care a descoperit microplastice în creierul șoarecilor la doar două ore după ce au mâncat o masă contaminată. Un alt studiu din 2022 a constatat că microplasticele din polistiren ingerate se pot acumula în creierul șoarecilor, declanșând inflamații și afectând memoria. Totuși, acest studiu nu a identificat nicio modificare comportamentală în rândul șoarecilor în timpul unui test în câmp deschis.
Cu toate discrepanțele dintre rezultate, Ross și colegii săi susțin că este evident că microplasticele din polistiren pot ajunge în creierul mamiferelor și pot avea efecte dăunătoare după absorbție.
În studiul lor recent, ei au descoperit că o proteină numită GFAP, care susține celulele din creier, a scăzut în abundență în urma ingerării de microplastice. Această scădere a GFAP a fost asociată cu stadiile incipiente ale unor boli neurodegenerative, inclusiv cu modelele de șoareci ale bolii Alzheimer, precum și cu depresia.
Ross intenționează să investigheze aceste modificări îngrijorătoare în cercetări viitoare. Studiul a fost publicat în International Journal of Molecular Science.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
