România produce cantităţi enorme de gunoi, dar reciclează un procent infim, asta și pentru că nu suntem educați să o facem.
În fiecare minut, la nivel mondial se folosesc un milion de pungi de plastic. La acestea se adaugă sticle, pahare, caserole si multe alte produse. Toate din plastic. Şi în România producţia a crescut semnificativ. Am ajuns să generăm, într-un an, 450 de mii de tone.
Trebuie să fim atenţi la codurile de pe ambalaje, pentru că, de exemplu, recipientele marcate cu cifrele 3, 6 şi 7 sunt, în principiu, nocive şi nu pot fi reutilizate. Celelalte ambalaje trebuie spălate înainte de a fi aruncate la tomberon. Un plastic murdar este considerat contaminat.
"Avem în continuare un număr mare de lactate care nu sunt într-un material reciclabil. Avem un iaurt bio, dar este într-un ambalaj nereciclabil. Avem o caserolă nereciclabilă, care nu permite produsului să aibă o viața cât mai lungă. Uite, asta nici măcar n-are! Nu scrie pe ele!", a spus Andrei Coșuleanu, preşedinte ONG mediu, pentru Observator News.
Oficial, România valorifică 14% dintre deșeuri, dar neoficial, sub 10%, adică un procent ruşinos ținând cont că media europeană este de 47%.
Dan Trifu, activist de mediu spune că "îngropăm peste 4 miliarde de euro pe an. Bani care ar trebui să vină la autoritățile locale și să se întoarcă către contribuabili. E inadmisibil!".
Este un lanț de probleme pe care suntem departe de a le îndrepta și dincolo de banii pe care îi pierdem, ne punem şi sănătatea în pericol fără să ne dăm seama. De ce? Pentru că plasticul aruncat la întâmplare în natură ajunge în stomacul nostru, sub formă de microplastic.
Potrivit cercetărilor, într-o singură săptămână consumăm în jur de cinci grame de plastic, adică echivalentul unui card bancar.
O sticlă de plastic aruncată la întâmplare se descompune în 500 de ani.
Particule de microplastic, descoperite pentru prima dată în plămânii oamenilor
Potrivit The Guardian, poluarea cu microplastice a fost descoperită pentru prima dată în plămânii oamenilor, iar particulele au fost găsite în aproape toate probele analizate.
Oamenii de ştiinţă spun că poluarea cu microplastice era omniprezentă pe întreaga planetă, determinând, inevitabil, expunerea oamenilor la ea şi provocând "o îngrijorare tot mai mare cu privire la pericolele" pentru sănătate.
Cercetătorii au prelevat probe din ţesutul de la 13 pacienţi supuşi unei intervenţii chirurgicale şi au fost găsite microplastice în 11 cazuri.
Polipropilena și polietilena, în corpul nostru. Care sunt produsele care ne dăunează sănătății
Cele mai comune particule au fost polipropilena, folosită la ambalaje şi ţevi din plastic, şi PET, folosit pentru sticle.
Două studii anterioare au descoperit microplastice în cantităţi la fel de mari ca în ţesutul pulmonar prelevat în timpul autopsiilor.
De asemenea, lucrătorii expuşi la niveluri ridicate de microplastice au dezvoltat boli. Microplasticele au fost detectate în sângele uman pentru prima dată în martie, arătând că particulele pot călători în jurul corpului şi se pot depozita în organe.
Cercetătorii sunt îngrijoraţi de faptul că microplasticele provoacă daune celulelor umane în laborator şi se ştie deja că particulele din aer pătrund în organism şi provoacă milioane de decese timpurii pe an.
"Nu ne aşteptam să găsim cel mai mare număr de particule în regiunile inferioare ale plămânilor sau particule de dimensiunile pe care le-am găsit. Este surprinzător faptul că în partea inferioară a plămânilor căile respiratorii sunt mai înguste, în timp ce noi ne aşteptam ca aceste particule de o asemenea dimensiune să fie filtrate înainte să ajungă atât de departe. Aceste date furnizează informaţii avansate despre poluare în acest domeniu al impactului microplasticelor asupra sănătăţii oamenilor", a spus Laura Sadofsky de la Şcoala de medicină Hull York din Marea Britanie, un autor principal al studiului.
Concluzia trasă de cercetători: Rezultate grave...
Cercetarea a folosit probe de ţesut de plămâni sănătoşi prelevate în timpul operaţiilor.
Aceasta a analizat particule de până la 0.003mm dimensiune şi a folosit spectroscopia pentru a identifica tipul de plastic. De asemenea, a folosit probe de control pentru a ţine seama de nivelul de contaminare.
Un studiu din 2021 din Brazilia efectuat în urma unei autopsii a relevat prezenţa microplasticelor în 13 din 20 de persoane analizate, a căror vârstă medie era mai mare decât cea a celor analizaţi de studiul lui Sadofsky.
Polietilena, folosită pentru pungile din plastic, a fost una dintre cele mai prezente substanţe
"Rezultatele grave asupra sănătăţii pot fi legate de aceste particule din sistemul respirator după inhalare", a fost concluzia la care au ajuns cercetătorii.
Un studiu din SUA pe tema cancerului la plămâni efectuată în 1998 a depistat plastic şi fibre precum bumbacul în mai mult de 100 de probe.
În ţesutul canceros, 97% din teste conţineau fibre şi în cele necanceroase, nivelul de contaminare a fost de 83%.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
