"O problemă încă de la începuturile presei libere, cred că primele materiale, primele reportaje din spital, începeau cu celebra supă chioară, zeamă chioară, cu mâncarea de spital. De ce o miză importantă această mâncare de spital? M-aș gândit la medicina intervențională, la operațiile cu gamma knife. O supă de legume, de regim, un polonic de piure, de ce e așa o miză pe care presa se focusează?", a întrebat jurnalistul Val Vâlcu, moderatorul emisiunii "Dezbateri în sănătate".
"Spitatele, pentru că vorbim de mâncarea din spitale, reprezintă locul în care pacientul vine să fie făcut bine, să fie tratat, să primească cele mai bune îngrijiri de sănătate.
Pentru că în ultimii ani am constatat că satisfacția pacientului depinde de multe ori nu numai de serviciul medical pe care îl primește, ci și de calitatea altor categorii de îngrijiri, de supraveghere, de meniul pe care îl primesc, de condițiile hoteliere, în ultimii ani acest subiect a devenit într-adevăr un subiect fierbinte. Supa sau ciorba din spitale, a devenit o miză pentru că pacientul are, pe de o parte, dreptul la acest meniu, la hrană asigurată în perioada spitalizării.
Și aici o să vă rog să-mi dați voie să vă prezint cam care este istoricul modalității de plată a finanțării meniurilor din spital.
Dacă până la apariția legii sănătății, când spitalele erau finanțate direct de la bugetul de stat, încă nu existau casele de asigurări, în cadrul bugetului spitalelor exista finanțarea pentru mâncare și practic banii când veneau, având destinație pentru mâncare, ei puteau fi folosiți numai pentru mâncare de către spital.
După apariția asigurărilor de sănătate, decontarea pacientului tratat în spital pe caz rezolvat a cuprins și componenta de hrană asigurată pe durata spitalizării, fiind până anul trecut în luna mai inclusiv, de maximum 11 lei pe zi.
Spitalele trebuiau să asigure în cadrul acestei sume de maxim 11 lei pe zi: micul dejun, prânzul și cina, pentru anumite specialități, cum sunt TBC, SIDA, lăuzele, bolnavii oncologici, existând valori ceva mai mari pentru meniu.
De anul trecut, de la sfârșitul lunii mai, a fost modificată legea sănătății, legea 95, la articolul 292, la inițiativa unor colegi din Parlament, de la PSD, meniul a devenit minim 22 lei pe zi.
Cu alte cuvinte, managerul de spital trebuie să asigure pacientului pentru fiecare zi de spitalizare, hrană care trebuie să fie în farfurie, valoarea acesteia fiind de minim 22 lei pe zi. Pentru anumite specialități: TBC, HIV, lăuzele, bolnavii oncologici suma este de 33 lei pe zi.
Aceste sume sunt minimale, ele putând fi suplimentate în momentul în care spitalele au venituri proprii de la consiliul local, consiliul județean sau alte surse care merg, practic, pentru asigurarea hranei din spitale.
Legea a fost modificată anul trecut. A existat și o hotărâre de guvern, un ordin al ministrului Sănătății care a stabilit din 31 mai anul trecut, aceste valori minimale pentru asigurarea hranei în spital", a declarat Florin Buicu, medic primar, în exclusivitate pentru DC Medical, în cadrul emisiunii "Dezbateri în Sănătate".
Prima întrebare a familiei pentru pacientul internat: ce să-ți aduc de mâncare la spital? Totuși, spitalul nu e hotel. Mai important e să aibă serviciul medical
"Și aici apar problemele, în sensul în care managerii care au fost obișnuiți până anul trecut în luna iunie să asigure maxim 11 lei, pentru că dacă nu venea Curtea de Conturi controla și toate sumele care depășeau 11 lei puteau fi imputate. Am constatat că managerii unor spitale nu asigură această hrană de minim 22 lei.
Și lucrurile astea pot fi văzute relativ simplu. De ce? Pentru că în buget există un articol bugetar care se numește hrană pentru oameni și care cuprinde efectiv mâncarea din farfuria pacienților. Iar în capitolul de venituri există sumele care se decontează către Casa de asigurări separat.
Pentru că dacă banii veneau din tariful pe caz rezolvat al pacientului, începând cu 1 iunie anul trecut, meniul acesta, această valoare de 22 lei pe zi de spitalizare este decontată de Casa de Asigurări separat, pentru numărul de zile de spitalizare le realizate de fiecare spital în parte.
Practic a fost un ajutor pe care l-au primit spitalele astfel încât, pe de-o parte să asigure un meniu corespunzător pentru durata spitalizării și pe de altă parte, un ajutor financiar care le-a permis să poată să cheltuiască banii de la Casa de Asigurări pentru medicamente, pentru materiale sanitare, pentru reactivi de care pacientul are nevoie", a mai spus Florin Buicu.
"Totuși, în această relație duală, pe de o parte, omul care ajunge la spital poate n-are pe nimeni acasă, n-are pe nimeni în orașul respectiv. Prima întrebare e ce să-ți aduc de mâncare la spital? De cealaltă parte este totuși problema asta, că poți să iei ochiul pacientului, care nu știe să aprecieze calitatea serviciului medical, cu partea hotelieră: ce spital bun! După ce-l recunoști că-i bun? Păi, vezi, e zugrăvit impecabil, mâncarea bună.
Dar totuși nu e hotel. Mai important e să aibă serviciul medical", a completat Val Vâlcu.
Problema constatată de Florin Buicu la Spitalul Județean din Târgu Mureș: Un pacient mi-a spus asta! Pacientul care avea un drept, fiind internat în spital, a fost lipsit de dreptul pe care îl avea
"Una din problemele pe care le-am primit, de exemplu, participând la o emisiune, era din partea unui ascultător care mi-a spus următorul lucru: am fost internat la Spitalul Clinic Județean de Urgență din Târgu Mureș și m-am internat astăzi. Astăzi n-am primit mâncare. În ultima zi când m-am externat, m-am externat în jurul orei 10 și am primit am încat micul dejun, dar prânzul sau cina nu le-am mai primit.
Pornind de la acest lucru, m-am uitat practic pe cifrele pe care le are Spitalul Clinic Județean de Urgență din Târgu Mureș și care este modalitatea de organizare. Și aici, cel care m-a întrebat la radio avea dreptate. Pentru că, de exemplu, dacă mergeți undeva la un hotel și vă cazați, începeți practic cu cina. Dacă aveți all inclusiv toate serviciile, începeți cu cina și în momentul în care ieșiți de la hotel, practic aveți prânzul asigurat.
Și pornind de la solicitarea acestui pacient de la spital, am luat cifrele din bugetul Spitalului Clinic Județean de Urgență din Târgu Mureș și ce am constatat? Că-n ultimele șase luni ale anului trecut au solicitat către Casă, au facturat și au primit banii pentru 22 lei pe zi pentru fiecare pacient pe care l-au avut internat. În schimb, uitându-mă în cifrele cheltuite în hrana pentru oameni, am constatat că de fapt cheltuiala pentru mâncare este la jumătate.
Pacientul care avea un drept, fiind internat în spital, a fost lipsit de dreptul pe care îl avea. Cu toate că există o reglementare foarte clară și aici o să-i invit pe toți cei care ne ascultă, în momentul în care să uită și sunt sau au posibilitatea să meargă la spital să întrebe care este valoarea meniului zilnic pe care îl primesc în momentul în care sunt internați în spital și le spun tuturor, conform legii 95, ei trebuie să primească în fiecare zi în farfurie minim 22 lei pe zi, contravaloarea mâncării din farfurie", ne-a spus Florin Buicu.
Ce să faci cu 22 de lei?
"Să știți că cei 22 lei pe zi nu trebuie să acopere și salariile personalului care lucrează în blocul alimentar, deci doar ingredientele pentru mâncare, pentru că salariile sunt plătite prin influență salarială de către Casa de Asigurări către spital, iar facturile de gaz curent intră practic pe factura de gaz curent ș.a.m.d. pe care o are spitalul", a conchis medicul Florin Buicu.
Vezi mai multe în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
