Termenii "malign" și "benign" sunt folosiți în medicină, în special în oncologie și patologie, pentru a descrie comportamentul și natura unor formațiuni sau afecțiuni, în special a tumorilor.
Malign se referă la o afecțiune sau o formațiune care este cancerigenă sau care are potențialul de a se răspândi în alte părți ale corpului. Tumorile maligne pot invada țesuturile înconjurătoare și pot migra către alte părți ale corpului, un proces cunoscut sub numele de metastază.
Benign se referă la o afecțiune sau o formațiune care nu este cancerigenă și care nu are capacitatea de a se răspândi sau de a invada țesuturile înconjurătoare sau alte părți ale corpului prin metastază.
"Sunt multe tipuri de tumori. Sunt zeci, dacă nu spre 100 de tipuri . Nu am termina să ne enumerăm pe toate.
Ca și frecvență, ca tumori benigne, cea mai frecventă este meningiomul. Se dezvoltă din foițele care învelesc creierul, meningele cerebrale. Cea mai cunoscută e dura mater", a declarat Dr. Dan-Răzvan Benția, medic primar neurochirurgie la Spitalul Clinic SANADOR, pentru DC MEDICAL.
Meningioamele sunt tumori benigne care se dezvoltă din celulele meningelui (straturile exterioare ale creierului și măduvei spinării) și reprezintă una dintre cele mai comune forme de tumori cerebrale. Cu toate acestea, termenul "benign" nu înseamnă întotdeauna lipsa de complicații sau riscuri pentru pacienți.
Dura mater se află la exterior și este cea mai rezistentă dintre cele trei membrane meningeale care înconjoară creierul și măduva spinării în sistemul nervos central. Ea este compusă în principal din țesut conjunctiv dens și fibros.
"Pot fi peste tot aceste meningioame. 90% benigne"
Dura mater are rolul de a proteja creierul și măduva spinării împotriva leziunilor și a altor factori externi.
Datorită structurii sale solide, dura mater este adesea folosită în chirurgia neurologică pentru a oferi o barieră sau o protecție suplimentară. De exemplu, unele intervenții chirurgicale pot necesita deschiderea dura mater pentru a accesa creierul sau măduva spinării.
"E ca o pânză de corabie, ca o perdea, care e la suprafața creierului", a mai spus medicul.
Deși originea exactă a meningiomului rămâne în mare parte necunoscută, cercetările sugerează că aceste tumori pot fi cauzate de mutații genetice sau de factori de mediu. Meningioamele cresc adesea încet, dar, în funcție de locația și dimensiunea lor, pot exercita presiune asupra țesuturilor și structurilor cerebrale înconjurătoare.
"Pot fi peste tot (n.r. în creier) aceste meningioame. În emisfere cerebrale, în jurul globilor oculari, în cerebel, peste tot.
Au avantajul că, în general, sunt două tipuri care nu sunt tocmai benigne, dar în general sunt 90% benigne. Ele teoretic pot fi rezecate cu succes. Poți vindeca pacientul", a conchis medicul.
Simptomele meningiomului pot varia în funcție de locația și dimensiunea tumorii.
Printre semnele și simptomele comune se numără:
- dureri de cap
- tulburări de vedere
- pierderea auzului
- convulsii
- modificări ale comportamentului.
Diagnosticarea se face de obicei prin imagistică prin rezonanță magnetică (IRM) sau scanări computerizate (CT), care pot evidenția prezența tumorii și pot ajuta la determinarea dimensiunii și locației acesteia.
Vezi mai multe în VIDEO:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
