Proiectul de lege care prevede includerea tuturor gărzilor în vechimea în muncă și pensionarea cu cinci ani înainte de vârsta legală actuală (care este de 63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați), fără penalizare, a personalului medical a fost depus la Senat în noiembrie 2018.
El prevede exact următoarele:
„La Art. 49 se introduce un nou alineat (5) care va avea următorul cuprins:
(5) Pentru personalul angajat în sistemul medical, orele de gardă efectuate și pentru care s-au plătit contribuții la asigurări sociale constituie vechime în muncă și se iau în considerare la stabilirea stagiului de cotizare în sistemul public de pensii.
După articolul 53 se introduce un nou articol, art.54 cu următorul cuprins:
Art.54 prin excepție de la prevederile art. 53, personalul angajat în sistemul medical care a efectuat ore de gardă beneficiază, la cerere, de pensionare, fără penalizări, înaintea vârstei standard de pensionare, în cuantum direct proporțional cu numărul de gărzi efectuate, dar nu mai devreme de vârsta de 57 de ani, pentru femei, și de 60 de ani pentru bărbați".
Petiție online semnată de mii de oameni
Senatul l-a respins, pe 12 februarie anul acesta, în plen și cu majoritate de voturi. Proiectul de lege de mai sus, conform procesului legislativ, a ajuns, din 13 martie 2019, pe masa deputaților. Ca o paranteză, proiectul de lege, cu tot parcursul său legislativ de până acum, îl găsiți AICI.
În paralel, sesizând opoziția decidenților, cadrele medicale (pentru că în proiectul de lege sunt incluși și medicii, dar și asistenții) au făcut o petiție online pentru susținerea proiectului de lege, semnată deja de peste 3.700 de oameni.
Deputații din Comisia pentru drepturile omului, culte și problemele minorităților naționale și cei din Comisia pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați i-au dat aviz favorabil. Dar... Guvernul a trimis, pe 2 aprilie, propriul punct de vedere, care e unul nefavorabil. Ciudat, însă, argumentația sa arată exact starea de fapt și incorectitudinea ei.
(Ne)Suprizele din motivația Guvernului
Din start, în motivația Guvernului ni se arată că ar fi o povară pentru sistemul public de pensii și așa din greu încercat, ca o categorie profesională – doar de medici vorbește Guvernul, asistenții nu sunt băgați în seamă - să iasă la pensie mai repede. Ci din contra, ni se dă de înțeles că ar fi bine să muncească mai mult timp, din motive financiare. Ale sistemului.
„Prelungirea vieții active, respectiv încurajarea persoanelor de a rămâne un timp mai îndelungat pe piața muncii, constituie principala soluție pentru redresarea dezechilibrelor din sistemul public de pensii și pentru asigurarea sustenabilității financiare pe termen mediu și lung a acestuia", este paragraful exact din punctul de vedere trimis la Cameră.
„Orele de gardă", cele recunoscute oficial
Apoi, ni se arată că, în conformitate cu art.42 din Regulamentul privind timpul de muncă, organizarea și efectuarea gărzilor în unitățile publice din sectorul sanitar, aprobat prin Ordinul ministrului Sănătății nr. 870 din 2004, cu modificările și completările ulterioare, „(1) Orele de gardă se efectuează în afara programului de la norma de bază, cu excepția orelor de gardă prevăzute la art.4, și se desfășoară în baza unui contract individual de muncă cu timp parțial" și că „(2) Orele de gardă prevăzute la alin (1) constituie vechime în muncă și în specialitate". Iar proiectul, în ansamblu, este catalogat ca nefiind necesar.
„Astfel, apreciem că, în condițiile în care orele de gardă constituie deja vechime în muncă, în mod implicit, acestea vor fi luate în considerare la stabilirea stagiului de cotizare în sistemul public de pensii. Drept urmare, intenția de reglementare de la pct.1 al Articolului unic (din proiect, n.r.) nu pare a fi necesară, nefind astfel nevoie de o nouă reglementare care să reitereze ceea ce a fost statuat prin ordinul anterior menționat", notează punctul de vedere al Guvernului.
Urmează detalierea stării de fapt: aceea că gărzile suplimentare nu sunt considerate vechime în muncă, chiar dacă sunt plătite și ani de zile se încasează contribuții la stat pentru ele. Iată cum:
Ce înseamnă garda în ochii statului
În motivație este citat articolul 4 din același Regulament, unde scrie că în unitățile sanitare cu paturi activitatea standard durează 7 ore în medie pe zi, care se realizează defalcat, fiind incluse aici „activitatea curentă de minimum 6 ore în cursul dimineții, în zilele lucrătoare" (5 ore în cazul spitalelor de boli cronice și sanatorii) plus „18 ore de gardă lunar". Aceste ore de gardă sunt văzute, așadar, ca o reîntregire a programului normal de lucru dintr-o zi calendaristică, și constituie, în fapt, acele „gărzi oblogatorii" din contractul de muncă.
Dar există și gărzi în afara programului. Chiar Guvernul o recunoaște. „Potrivit prevederilor legale invocate mai sus, medicii efectuează ore de gardă în completarea duratei normale a timpului de muncă sau gărzi în afara programului de lucru, în ambele situații activitatea se desfășoară în baza unui contract de muncă cu durată nedeterminată sau a unui contract de muncă cu timp parțial", se enunță, în continuare, în document. Or, exact aceste gărzi în afara programului normal de lucru sunt problema!
Nu doar că există, ar trebui să și conteze. Guvernanții adaugă la argumentație și art.45 alin (1) din Legea 263/2010, conform căruia „stagiul de cotizare se constituie prin însumarea perioadelor pentru care s-a datorat contribuția la bugetul asigurărilor sociale de către asigurați, după caz, de către angajator", dar și Art. 106 alin (1) din Legea 53/2003 privind Codul Muncii (republicată și cu modificări), care spune că salariatul cu contract de muncă cu timp parțial are aceleași drepturi cu cel cu normă întreagă.
Cum retractează ce a recunoscut
Numai că, guvernanții - coroborând cele două prevederi legale - ajung la concluzia că indiferent de tipul de contract individual de muncă și de câte ore muncite se fac, „stagiul de cotizare se determină și se exprimă în zile calendaristice". Identificând „perioadele” cu „zile calendaristice”, gărzile din afara programului normal dispar scurt ca posibilă vechime.
Apoi, deși nu se recunoaște că medicii pot face și două ture complete, una după alta, într-o singură zi, angajatorul totuși îi plătește pentru ele. Pentru că în salariul brut al unui medic, suma pe baza căreia se calculează și se încasează contribuția la asigurările sociale de stat, include și banii pentru aceste gărzi suplimentare, care nu există în viziunea Guvernului.
Doar ziua din calendar contează
„Prin urmare, propunerea legislativă prin care se dorește o suplimentare a stagiului de cotizare cu orele de gardă realizate încalcă principiile pe baza cărora este organizat și funcționează sistemul public de pensii, fiind constituit din perioade calendaristice pentru care s-a datorat contribuția de asigurări sociale de stat. Orele de gardă efectuate de un medic încadrat cu contract individual de muncă cu program normal de lucru influențează punctajul lunar pe baza căruia se calculează cuantumul pensiei, în sensul că, la determinarea acestuia se valorifică toate veniturile realizate de o persoană asigurată, inclusiv veniturile încasate pentru orele de gardă", se arată în document.
Mai exact de atât, „baza lunară de calcul a contribuției de asigurări sociale, în cazul persoanelor fizice care realizează venituri din salarii, o reprezintă câștigul brut realizat din salarii în țară și în alte state".
Ce înseamnă de fapt motivația?
Toată argumentația de mai sus a Guvernului este, însă, absolut inutilă ca motiv de respingere a Proiectului! Pentru că arată o stare de fapt care se știe de ani de zile și pe care Proiectul de lege aflat acum pe masa deputaților din comisiile de specialitate vrea să o schimbe. Da, se fac gărzi suplimentare, pentru ele medicii sunt plătiți și se încasează de ani de zile contribuții la stat inclusiv pentru ele și nu, nu sunt considerate vechime suplimentară.
Ce s-ar întâmplă dacă ar fi vechime, așa cum o cere proiectul de modificare a Legii 263/2010? Ar însemna mărirea pensiei cu mult – probabil – pentru fiecare medic!
Ca să înțelegeți ce înseamnă aceste gărzi în plus, cităm un paragraf din Expunerea de motive a inițiatorilor proiectului de lege. „În medie, un medic care efectuează 4 gărzi pe lună (unii fac și câte 8, n.r.) va acumula de-a lungul vieții circa 2.000 de gărzi. Aceste 2.000 de gărzi sunt corespondentul a 4.000 de zile lucrătoare (la program normal, n.r.), adică aproximativ 15 ani de muncă în plus", se arată în Expunere.
Asta s-ar putea traduce și așa: că în timp ce angajații din orice altă ramură pot aduna 35 de ani de vechime (stagiul complet de cotizare la ieșirea la pensie, conform legii), muncind la program normal de lucru, 5 zile lucrătoare pe săptămână, până la actuala vârstă legală de pensionare (63 de ani pentru femei și 65 de ani pentru bărbați), medicii însumează lejer, dintr-un program anormal, și fatal pentru din ce în ce mai mulți (vezi aici câți medici au murit muncind), 50 de ani! Pai, cu o așa vechime s-ar putea lejer pensiona mult mai devreme de 63/65 de ani, fără nicio penalizare și cu pensii mai mari, fix pe baza Legii pensiilor în vigoare (263/2010, cu toate completările și modificările ulterioare).
Revenind la punctul de vedere, aflăm, și că Guvernul mai are o ultimă nemulțumire, pentru care refuză proiectul. Aceea că inițiatorii proiectului (senatori și deputați care nu fac bugetul, ci doar îl aprobă în fiecare an) au uitat că, potrivit legii, „nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare" și nu au precizat în expunerea de motive „mijloacele necesare pentru acoperirea cheltuielilor, precum și efectele asupra bugetului general consolidat". Adică nu i-au spus de unde ar putea lua banii ca să le dea drepturile medicilor. Dar asta nu e, de fapt, treaba Guvernului?
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
