”În fața provocărilor tot mai mari pentru sănătatea publică pe care le ridică unele obiceiuri nesănătoase, de la consumul de substanțe care creează dependență, la obezitate, sedentarism și până la efectele stresului cotidian – este nevoie de acțiuni concrete, astfel încât, din 2025, să ne asumăm cu toții responsabilitatea pentru un viitor mai sănătos.
Propunem autorităților publice să dezvolte politici proactive care să prioritizeze prevenția și educația în sănătate; companiilor și ONG-urilor: să colaboreze pentru a promova un stil de viață sănătos și accesibil tuturor; fiecăruia dintre noi: să adoptăm un stil de viață care să ne ferească de îmbolnăviri evitabile.
Lansăm această inițiativă de conștientizare pentru a evidenția importanța prevenției și a solidarității în fața riscurilor pentru sănătate.
Acest manifest este un apel la solidaritate și responsabilitate. Fiecare decizie, fiecare campanie de informare și fiecare acțiune preventivă contează” arată introducerea a ceea ce se numește ”Manifest pentru sănătate publică”, lansat de DCMedical și ARGUMENT
”Sănătatea publică este responsabilitatea noastră comună!
Într-o societate modernă, sănătatea publică nu este doar un concept abstract, ci un angajament colectiv care combină știința, politica și practicile pentru a proteja și îmbunătăți calitatea vieții fiecăruia dintre noi. Prevenirea bolilor, promovarea sănătății și crearea unui mediu mai sigur pentru generațiile viitoare sunt obiective fundamentale care cer eforturile concertate ale întregii societății – instituții publice și private, comunități și indivizi.
Sănătatea publică are un impact direct asupra speranței de viață, bunăstării generale și asupra modului în care trăim. Fiecare inițiativă de prevenție, fie că este vorba despre campanii de informare, politici publice coerente sau investiții în educație, contribuie la reducerea costurilor în sistemul sanitar și la creșterea calității vieții pentru cetățeni.
Provocările actuale și responsabilitatea noastră comună
În fața riscurilor tot mai mari pentru sănătatea publică, cum ar fi consumul de substanțe care creează dependențe, obezitatea, bolile cronice sau efectele stresului cotidian, politicile de sănătate publică trebuie să devină mai proactive. Responsabilitatea nu revine doar autorităților, ci și companiilor, organizațiilor non-guvernamentale și fiecărui individ.
Demersul DcNews Medical și ARGUMENT
În acest context, trustul DcNews Media Grup, prin DCMedical și ARGUMENT – institut de cercetare sociologică și think tank independent – a inițiat un exercițiu de awareness față de factorii de risc pentru sănătate, pentru că responsabilitatea socială este una dintre valorile de bază ale culturii organizaționale ale acestui actor public. Cercetarea nu a fost finanțată sau sponsorizată de alte organizații, companii sau instituții publice.
Prin interviuri cu medici cu mare experiență și organizarea unui think-tank cu stakeholderi din domeniul sănătății publice, am identificat principalele bariere și oportunități în demersul de schimbare a unor stiluri de viață dăunătoare sănătății și combaterea factorilor de risc asociați acestora.
Un apel la acțiune pentru o societate mai sănătoasă
Acest manifest este un apel la solidaritate și responsabilitate. Fiecare decizie, fiecare campanie de informare și fiecare acțiune preventivă contează. Fie că ești medic, politician, profesor sau simplu cetățean, contribuția ta poate face diferența! Împreună, putem crea o Românie în care sănătatea publică nu este un lux, ci o realitate accesibilă pentru toți!
Participanți și susținători ai acestui demers:
1. Prof. Dr. Florin Buicu, expert sănătate publică
2. Psiholog Monica Dan, ARAS
4. Dr. Irina Gaiu, vicepreședinte Societatea de Medicină Sportivă
5. Dr. Radu Bidiugan, director Institutul Național Cercetare Sport
6. Conf Radu Țincu, toxicolog
7. Radu Leca, psiholog
8. Mădălina Hideg, sociolog, Institutul Argument
9. Dr. Nicolae Fotin, epidemiolog
10. Val Vâlcu, jurnalist
REDUCEREA IMPACTULUI NEGATIV AL FACTORILOR DE RISC ÎN SĂNĂTATEA PUBLICĂ
În completarea politicilor de sănătate existente, este necesară adoptarea de direcții și strategii pragmatice, având ca obiectiv oferirea de servicii și soluții de sănătate publică eficiente și aplicabile în realitate care să nu genereze costuri suplimentare bugetului de sănătate, iar în timp să reducă cheltuielile asociate tratamentului bolilor cronice. Acest obiectiv ambițios poate fi atins prin implementarea de politici care să reducă discrepanțele socio-economice în efortul de a reduce impactul factorilor de risc modificabili asupra sănătății, și să le facă eficiente și acceptabile de către populația generală cât și, mai ales, de către grupurile vulnerabile (cei care deja au un comportament riscant, persoane susceptibile de a adera la comportamente dăunătoare sănătății, persoane cu venituri reduse, persoane cu nivel educațional mai scăzut, tineri, persoane în vârstă etc.).
De foarte multe ori, în conceperea politicilor publice de sănătate, se pleacă de la premisa că multe dintre comportamentele la risc sau dăunătoare sănătății pot fi eliminate printr-o exacerbare a politicilor restrictive și / sau punitive și de la conceptul, în mare parte eronat, că oamenii trebuie să adere la acestea necondiționat. Studiile arată că renunțarea completă și abstinența pe termen lung sunt adesea greu de realizat în practică, necesitând o abordare mai nuanțată și flexibilă pentru a obține rezultate durabile în îmbunătățirea sănătății populației. Societatea modernă, caracterizată prin acces larg la informații, educație avansată și comunicare rapidă, generează o schimbare în atitudinea publică față de politicile de sănătate. Cetățenii resping din ce în ce mai mult abordările paternaliste ale autorităților, preferând să ia decizii informate bazate pe propria analiză a dovezilor științifice disponibile. Această tendință reflectă dorința crescândă pentru autonomie în gestionarea sănătății personale și necesitatea unor politici de sănătate publică care să respecte dreptul la decizie individuală informată. Profesioniștii din domeniul medical ar trebui să adopte o perspectivă bazată pe empatie, eficiență și adaptabilitate, tratând fiecare pacient în mod individual. În prezent, ghidurile și protocoalele medicale nu includ suficiente recomandări pentru reducerea efectelor negative ale comportamentelor nocive. Acest lucru poate duce la rezistență din partea pacienților și dificultăți în abordarea dependențelor (alcool, fumat, alimentație nesănătoasă, sedentarism). Promovarea abstinenței totale ca unică soluție de către personalul medical poate avea efecte contraproductive: scăderea motivației pacienților, creșterea rezistenței la schimbare și diminuarea încrederii în recomandările medicale.
Datele statistice arată că la nivel de România principalii factori de risc modificabili sunt alimentația nesănătoasă, consumul de alcool, fumatul și sedentarismul. Politicile de sănătate publică naționale, pe lângă caracterul general, preventiv, adresat populației ca întreg, ar trebui să se concentreze și pe fiecare dintre acești factori de risc, în mod individual, și să propună strategii și abordări, aplicabile, realiste și măsurabile și pentru grupele populaționale deja afectate de aceste comportamente. Expunerea la factorii de risc modificabili sunt parte a vieții cotidiene a fiecăruia într-o măsură care diferă de la individ la individ. Schimbarea acestor atitudini și comportamente nu poate fi realizată brusc sau prin simpla dorință sau impunere din partea autorităților. Transformarea mentalităților și obiceiurilor este un proces complex și gradual, care necesită o abordare nuanțată și adaptată realităților sociale actuale.
Principii cheie
ABORDARE INTEGRATĂ: MĂSURI CONCRETE PENTRU MINIMIZAREA RISCURILOR ASOCIATE FACTORILOR DE RISC
Informare graduală
Transmiterea unor mesaje clare privind nivelurile de nocivitate asociate fiecărui factor de risc. Acest lucru ar facilita:
O mai bună înțelegere a cauzelor fundamentale;
Clarificarea mecanismelor prin care factorii de risc afectează sănătatea.
Abordare personalizată
Implementarea unor discuții individualizate care să permită:
- Adaptări specifice nevoilor fiecărei persoane;
- Propunerea unor modificări acceptabile ale stilului de viață;
- Tranziția treptată către comportamente cu grad de nocivitate redus, ca etapă în eliminarea comportamentului nesănătos.
Strategii alternative
În cazurile în care recomandările de eliminare a expunerii la factori nocivi nu dau rezultate, se pot explora:
- Opțiuni de reducere a gradului de expunere;
- Substitute cu grad de nocivitate redus ca strategie intermediară;
- Metode de schimbare treptată a stilului de viață.
Comunicare pozitivă și non-stigmatizantă
Eliminarea stigmatizării în toate interacțiunile sociale;
Oferirea de sfaturi constructive despre impactul factorilor de risc asupra sănătății individuale;
Propunerea de soluții concrete pentru modificarea comportamentelor, cu accent pe: îmbunătățirea calității vieții și optimizarea indicatorilor de sănătate.
Abordare multidimensională
Recomandările pentru schimbarea stilului de viață trebuie să fie:
- Relevante pentru riscurile și comorbiditățile individuale;
- Multifațetate, adresând simultan mai mulți factori;
- Orientate spre obținerea unui impact amplu asupra comportamentelor de risc.
Abordare diferențiată pe grupe de vârstă
Adulți de vârstă mijlocie și seniori:
- Strategii adaptate pentru obiceiuri și comportamente înrădăcinate;
- Focalizare pe reducerea treptată a riscurilor;
- Recunoașterea dificultății schimbării în cazul unor rutine de lungă durată.
Adolescenți și tineri adulți:
- Intervenții preventive timpurii;
- Promovarea abstinenței totale față de factorii de risc;
- Educație pentru formarea unor obiceiuri sănătoase de la început.
Promovarea informării corecte
- Adoptarea unei abordări strict științifice;
- Demitizarea dezinformărilor prin: referințe la surse verificate și credibile și oferirea de feedback bazat pe dovezi.
Utilizare unor surse de informare credibile
Publicații științifice peer-reviewed;
Rapoarte ale organizațiilor de sănătate recunoscute;
Studii clinice și meta-analize.
Cultivarea gândirii critice
- Încurajarea validării informațiilor din surse multiple;
- Promovarea căutării de date și statistici specifice;
- Dezvoltarea unei atitudini precaute față de: conținut alarmist și limbaj ambiguu sau neclar;
- Obligatoriu să fie precizată sursa informației, pentru a descuraja mesaje neștiințifice, sau fără suport, pe new-media.
Integrarea inovației
- Implementarea aplicațiilor mobile și a dispozitivelor purtabile pentru monitorizarea și modificarea factorilor de risc la nivel individual;
- Dezvoltarea de strategii inovatoare bazate pe tehnologie pentru schimbarea comportamentelor nesănătoase;
- Identificarea unor noi canale de comunicare, pentru o livrare mai eficientă
- Să fie oferite stimulente pentru comportamentele sănătoase, de ex. vouchere pentru sălile de sport;
- Sunt necesare ghiduri, o standardizare, de exemplu când se recomandă activități fizice/efort fizic, să fie oferite ”rețete”, să se precizeze exact ce se așteaptă, cât efort fizic, ce activități să desfășoare, cât timp/zi.
Intensificarea colaborării între sectorul public și cel privat
Schimb de expertiză și experiență între profesioniștii din sectorul public și privat;
Implicarea unor actori diferiți în promovarea sănătății și identificarea factorilor de risc (farmaciști, ONG-uri);
Atragerea de investiții și resurse suplimentare în sistemul de sănătate;
Dezvoltarea și aplicarea unor mecanisme riguroase de supraveghere și analiză a performanței, care să permită evaluarea sistematică a eficacității și impactului intervențiilor în domeniul sănătății;
Implicarea comunităților locale (vezi modelul Copenhaga în combaterea sedentarismului).
Concluzii și direcții de acțiune
Educația pentru sănătate: Este esențial să încurajăm educația pentru sănătate în școli, comunități și în rândul pacienților. Informarea corectă reduce riscurile și ajută la prevenirea problemelor de sănătate înainte ca acestea să apară.
Abordări realiste și proactive: Sunt necesare abordări proactive, realiste și echilibrate, înțelegerea cauzelor rezistenței la schimbare, evitarea stigmatizării și oferirea de soluții alternative celor care nu reușesc să își schimbe comportmentul poate contribui la scăderea efectelor negative ale factorilor de risc.
Întărirea parteneriatului public-privat: Colaborarea dintre instituțiile publice, companiile private și societatea civilă este vitală pentru implementarea unor politici de sănătate publică eficiente.
Investiții în cercetare: Cercetările finanțate de instituții independente, cum este cazul proiectului nostru, pot oferi soluții inovatoare pentru politicile de sănătate publică”.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
