Microbiomul este ansamblul tuturor microbilor, cum ar fi bacteriile, ciupercile, virușii și genele acestora, care trăiesc în mod natural pe corpul nostru și în interiorul nostru. Deși microbii sunt atât de mici încât este nevoie de un microscop pentru a-i vedea, ei contribuie în mare măsură la sănătatea și starea de bine a oamenilor. Ei ne protejează împotriva agenților patogeni, ne ajută sistemul imunitar să se dezvolte și ne permit să digerăm alimentele pentru a produce energie.
Deoarece microbiomul este o interfață cheie între organism și mediu, acești microbi pot afecta sănătatea în multe feluri și pot chiar influența modul în care răspundem la anumite substanțe din mediu. Unii microbi modifică substanțele din mediu în moduri care le fac mai toxice, în timp ce alții acționează ca un tampon și fac substanțele din mediu mai puțin dăunătoare.
Cum poate afecta microbiomul sănătatea?
Rolul critic al microbiomului nu este surprinzător dacă ne gândim că în organism există la fel de mulți microbi ca și celule umane. Microbiomul uman este divers, iar fiecare loc din organism - de exemplu, intestinul, pielea și cavitățile bucală și nazală - are o comunitate diferită de microbi.
Microbiomul de bază al unei persoane se formează în primii ani de viață, dar se poate schimba în timp ca răspuns la diferiți factori, inclusiv dieta, medicamentele și expunerile din mediul înconjurător.
Diferențele în microbiom pot duce la efecte diferite asupra sănătății ca urmare a expunerilor la mediul înconjurător și pot contribui, de asemenea, la determinarea susceptibilității individuale la anumite boli. De asemenea, expunerile la mediu pot perturba microbiomul unei persoane în moduri care ar putea crește probabilitatea de a dezvolta afecțiuni precum diabetul, obezitatea, bolile cardiovasculare și neurologice, alergiile și bolile inflamatorii intestinale. De exemplu, modificări specifice în microbiomul intestinal au fost legate de sănătatea ficatului, potrivit National Institutes of Health.
"Suntem atât de aroganți și de egoiști încât avem impresia că e doar despre noi. Această microbiotă trebuie și ea hrănită"
Medicul nutriționist Mihaela Bilic ne-a explicat ce ar trebui să facem ca să nu ajungem în punctul unei boli autoimune și cum ne putem regla microbiomul.
"Ar trebui să mâncăm cât mai puține produse procesate, industrializate, semi-preparate și frumos ambalate, pentru că nu ai cum să ai substanțe nocive și periculoase în lucrurile pe care le gătești tu în casă, făcute din ingrediente care, iată, să fie simple, în forma lor, așa cum le-a făcut natura, carne, legume, boabe, rădăcinoase.
La capitolul alimentație ar trebui, foarte important, să nu excludem categorii de alimente. Ei bine, bacteriile intestinale se hrănesc fix cu carbohidrați. În momentul în care tu i-ai elimnat pe criteriul siluetă, ele au murit de foame, n-au avut cu ce să se hrănească. Atenție la dietele proteice și dieta keto sau alte strategii alimentare. Dacă nu avem carbohidrați în alimentație, microbiota intestinală moare de foame și ea are nevoie nu doar de carbohidrați, ci și de fibre, pentru că acele particule de carbohidrați complecși pe care noi ne le digerăm.
Fibrele au valore calorică zero, nu pot fi digerate, așa că ce rost are să le introducem în alimentație? Ei, noi ca oameni nu le digerăm, pentru că nu mai avem enzimele necesare, dar dacă îi dai frunze și apă unui erbivor, vacă sau capră, ea de acolo scoate glucoza și se hrănește. Omul nu le digeră, dar le digeră bacteriile intestinale, pentru ele este o delicatesă tot ceea ce înseamnă fibre, alimente care să fie mai puțin procesate să fie integrale.
Suntem atât de aroganți și de egoiști încât avem impresia că e doar despre noi. Această microbiotă trebuie și ea hrănită", a declarat Mihaela Bilic, în exclusivitate pentru DC Medical, Spectacola și DC News.
Adevărul despre mâncarea fermentată, murături și lactate
"Nu în ultimul rând, și din nou suntem într-un impas, mâncarea fermentată, mâncare vie, pe care societatea aproape că a pus-o la colț și ne spune că este stricată și că dacă a mucegăit și a fermentat e periculoasă.
Murăturile, varza murată... brânza care a făcut un pic de mucegai, sunt mucegaiuri nobile inclusiv la mezeluri, la salamuri, toate lucrurile acestea sunt pline de bacterii vii.
Iaurtul, produsele lactate fermentate. Produsele lactate sunt cea mai simplă formă prin care să ai bacterii din alimentație. Noi punem sub semnul întrebării prodsele lactate după studiul China și ne trezim că nu mai avem cu ce să completăm microbiota.
Nefirestul din așa-zisa informare la modă sau această pseudoștiință care circulă pe internet ne strică echilibrul acela pe care-l aveam spontan, natural de generații la rând.
Sfatul meu este să ne întoarcem la ceea ce făceau bunicii noștri, pentru că atunci nu exista nici intoleranță la lactoză, nici la histamină, nicio problemă de boli autoimune. E clar, avem un factor toxic în viața noastră și e mult mai complex împrăștiat", ne-a mai spus Mihaela Bilic.
Vezi mai multe în video:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
