Un studiu recent subliniază o lacună semnificativă în diagnosticul long-COVID, cu mai puțin de 1% dintre pacienții afectați primind un diagnostic oficial. Se pare că medicii de familie nu reușesc să recunoască în mod obișnuit simptomele long-COVID.
Metodologia studiului
Cercetătorii au realizat un studiu retrospectiv, bazat pe populație, cu cohortă longitudinală, folosind datele din bazele de date Clinical Practice Research Datalink AURUM și GOLD. Studiul s-a concentrat pe populația din Regatul Unit, urmărind persoanele cu vârsta de 18 ani sau mai mare care au primit primul diagnostic de infecție cu SARS-CoV-2 între 1 ianuarie 2020 și 28 februarie 2021. Participanții trebuiau să fie înregistrați la medicul de familie timp de cel puțin 15 luni de la data indexului studiului.
Obiectivul principal a fost determinarea prevalenței long-COVID în rândul populației generale și identificarea factorilor de risc demografici și clinici. Analizele de subgroup au fost efectuate pentru a explora simptomele long-COVID și factorii de risc în rândul persoanelor spitalizate, ne-spitalizate și netratate, potrivit Medscape.
Vezi și: Degete de la picioare, neglijate după duș. Dr. Georgiana Gheba: Șterge foarte, foarte bine
Long-COVID, subdiagnosticat - FOTO: Freepik
Rezultate cheie
Dintre cei 1.554.040 de adulți cu un prim diagnostic de COVID, vârsta medie a fost de 45,2 ani. Majoritatea participanților erau femei. Până la sfârșitul anului 2021, 7,7% (119.725 de persoane) au fost identificate cu long-COVID, definit ca simptome persistente timp de cel puțin 12 săptămâni după infecție. Cu toate acestea, doar 0,5% dintre aceștia au fost oficial diagnosticați, în timp ce 7,4% au prezentat cel puțin un simptom conform criteriilor predefinite ale studiului.
Simptomele long-COVID cel mai frecvent înregistrate au inclus tusea (17,8%), durerea de spate (15,3%), durerea de stomac (11,4%), durerea de cap (11,2%) și durerea în gât (10,0%). Analizele de subgroup au arătat că pacienții spitalizați au experimentat, de asemenea, dispnee (7,4%), amețeli (6,9%) și erupții cutanate (6,8%).
Identificarea factorilor de risc
Studiul a identificat și câțiva factori de risc importanți pentru long-COVID, printre care se numără sexul feminin, apartenența la o etnie non-albă, obezitatea și prezența unor probleme de sănătate preexistente, cum ar fi anxietatea, diabetul de tip 2 și alte afecțiuni mentale sau fizice.
Vezi și: Multivitaminele nu prelungesc viața, arată un studiu
Implicatii pentru practica clinică
Studiul subliniază necesitatea unei conștientizări mai mari și a unor practici de diagnostic mai bune în rândul furnizorilor de servicii de sănătate.
"Studiul nostru a descoperit că factorii de risc asociați cu long-COVID erau sexul feminin, etnia non-albă, obezitatea și prezența unor condiții fizice și mentale preexistente. Aceste constatări sunt esențiale pentru clinicieni pentru a identifica persoanele cu risc ridicat și a oferi intervenții la timp", au menționat autorii.
Cercetătorii speră că aceste informații vor stimula îmbunătățiri în diagnosticarea și gestionarea long-COVID, conducând în cele din urmă la rezultate mai bune pentru pacienții care suferă de simptome prelungite.
Vezi și: Caisele, impact asupra colesterolului. Fibrele și potasiul scad colesterolul rău
Long-COVID, implicații pentru pacienți
Pacienții cu long-COVID sunt afectați în mod semnificativ, atât fizic, cât și psihologic. Long-COVID se referă la persistența simptomelor la cel puțin 12 săptămâni după infecția inițială cu SARS-CoV-2, iar impactul acestor simptome poate fi debilitant pentru mulți pacienți.
Efecte fizice:
Simptome persistente și variate: Pacienții pot experimenta o gamă largă de simptome, cum ar fi:
- Oboseală cronică: Unul dintre cele mai comune și debilitante simptome, care poate afecta activitățile zilnice.
- Dificultăți respiratorii: Inclusiv dispnee (senzație de sufocare) care poate persista și după vindecarea inițială a infecției.
- Dureri: Dureri de cap, dureri de spate, dureri în gât și dureri musculare care pot fi constante sau apar intermitent.
- Probleme digestive: Durerea de stomac și alte tulburări digestive sunt frecvente.
- Palpitații și amețeli: Aceste simptome pot fi alarmante și afectează capacitatea de concentrare și activitățile zilnice.
Limitări funcționale: Mulți pacienți nu reușesc să revină la nivelul anterior de activitate fizică și profesională. Oboseala și slăbiciunea pot reduce semnificativ calitatea vieții.
Vezi și: Trosnitul gâtului, nesănătos. Poate provoca AVC
Efecte psihologice și sociale
Anxietate și depresie: Pacienții pot dezvolta anxietate sau depresie ca urmare a incapacității de a-și relua viața normală și din cauza simptomelor persistente. Această situație este agravată de incertitudinea legată de durata și evoluția bolii.
Izolare socială: Simptomele prelungite și incapacitatea de a participa la activități sociale pot duce la sentimente de izolare și singurătate.
Frustrare și neînțelegeri: Mulți pacienți se confruntă cu dificultăți în a fi înțeleși de către familie, prieteni sau chiar de către cadrele medicale, mai ales dacă simptomele lor nu sunt recunoscute sau diagnosticate corespunzător.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
