Limfedemul primar apare din cauza unei dezvoltări anormale a sistemului limfatic, iar pacienții pot prezenta limfedemul la naștere sau mai târziu în viață. Limfedemul secundar este cauzat de leziuni ale sistemului limfatic cauzate de infecții, intervenții chirurgicale pentru tratarea tumorilor maligne, traumatisme și obezitate.
Acest lucru duce, în cele din urmă, la fibroză severă, infecții recurente, răni care nu se vindecă și un membru cu funcționare deficitară care afectează negativ calitatea vieții pacientului.
Vezi și: Forma corpului care te poate ucide. Duce la insuficiență cardiacă
Limfedemul, ce este
Limfedemul este o boală cronică, progresivă și incurabilă, în care există un drenaj deficitar al fluidului interstițial prin sistemul limfatic, ceea ce duce la acumularea de lichid bogat în proteine în spațiul interstițial. Această acumulare de lichid determină un răspuns inflamator care induce lipogeneza și depunerea de grăsime cu supracreșterea țesutului conjunctiv. În cele din urmă, pacienții dezvoltă indurație ireversibilă și fibroză a zonei afectate.
Limfedemul primar apare din cauza unor anomalii structurale și funcționale ale canalelor limfatice și poate deveni simptomatic la naștere, în adolescență sau la vârsta adultă. Limfedemul secundar se dezvoltă după întreruperea canalelor limfatice normale, ceea ce duce la obstrucția sistemului limfatic.
Cea mai frecventă cauză a limfedemului secundar la nivel mondial este filarioza secundară infecției cu Wuscheria bancrofti. Cu toate acestea, în țările dezvoltate, limfedemul secundar este cauzat în principal de leziuni iatrogene în timpul tratamentului diferitelor tumori maligne, inclusiv cancerul de sân, ginecologic și cutanat. Alte cauze includ leziuni traumatice, obezitate și infecții.
Indiferent de etiologie, pacienții cu limfedem prezintă morbiditate fizică și psihologică care, în cele din urmă, duce la o calitate scăzută a vieții. Membrul afectat devine mare, umflat, greu și dureros, împiedicându-i pe pacienți să se bucure de hobby-uri și de un stil de viață activ, să facă exerciții fizice, să desfășoare activitățile zilnice și să muncească, ceea ce, în cele din urmă, duce la un handicap sever.
Pacienții nu pot intra în haine și pantofi normali și este o amintire dureroasă constantă a faptului că au avut cancer. Pe măsură ce boala avansează, pacienții dezvoltă infecții recurente și răni care nu se vindecă chiar și în urma unor traumatisme minore, necesitând îngrijire intensivă a rănilor, mai multe runde de antibiotice, spitalizare repetată, debridare chirurgicală și chiar amputare. Acest lucru devine o povară economică pentru pacienți, familiile lor și sistemul de sănătate, potrivit National Library of Medicine.
Tratamentul chirurgical al limfedemului, ce presupune
În trecut, singurul tratament era controlul umflăturii pentru a preveni progresia bolii prin terapie limfatică și diverse tipuri de compresie, care este încă în prezent tratamentul de primă linie. Progresele în supermicrochirurgie (conectarea vaselor mai mici de 0,8 mm) au făcut loc opțiunilor de tratament chirurgical pentru limfedem, inclusiv bypassul limfo-venos și transplantul de ganglioni limfatici vascularizați.
Aceste noi opțiuni de tratament chirurgical, combinate cu terapia limfatică și compresia, au dus la rezultate mai bune și la îmbunătățirea calității vieții pacienților. După ce a citit acest articol, participantul ar trebui să fie familiarizat cu diagnosticul, imagistica și tratamentul chirurgical al limfedemului.
Dr. Marius Ciurea, șeful Clinicii de Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă și Arsuri din Spitalul Clinic de Urgență din Craiova, profesor universitar la Universitatea de Medicină și Framacie din Craiova, a explicat în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical ce este tratamentul chirurgical al limfedemului.
”Tratamentul chirurgical al limfedemului a pornit în urmă cu ceva ani, cu succes în vestul Europei. Acest fenomen apare post-intervenție chirurgicală. Mă refer la neoplasmul de sân, mastectomii, alte intervenții chirurgicale în zona pelvină. Este o chirurgie provocativă și este o chirurgie care implică multă înțelegere din partea pacientului.
Rezultatele nu sunt imediate, ci sunt la o oarecare distanță față de actul operator. Organismul afectat necesită o perioadă de timp pentru ca circulația limfatică să intre pe un curs normal și simptomatologia să dispară.
Chirurgia limfedemului implică foarte multă știință. S-au studiat foarte mult ganglionii limfatici, vasele limfatice, traiectele acestora, ca în final să se ajungă să se standardizeze aceste intervenții”, a explicat dr. Marius Ciurea, șeful Clinicii de Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă și Arsuri din Spitalul Clinic de Urgență din Craiova, profesor universitar la Universitatea de Medicină și Framacie din Craiova.
Limfedemul are mai multe grade
”În funcție de gradul de limfedem, adică în funcție de grosimea membrului afectat se clasifică în patru grade. La primele două grade se poate aplica tratamentul conservator, cu pansamente și device-uri compresive, iar în stadiile avansate se începe de la intervenții mai simple.
Adică, se detectează vasele limfatice la nivelul membrului respectiv, iar acele vase limfatice nemaiavând un ganglion sau mai mulți ganglioni în care să dreneze, se fac anastomoze între acele vase limfatice și vene, așa încât acea limfă să dreneze în vene. Astfel, limfedemul dispare”, a mai spus dr. Marius Ciurea, șeful Clinicii de Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă și Arsuri din Spitalul Clinic de Urgență din Craiova, profesor universitar la Universitatea de Medicină și Framacie din Craiova, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical.
Cum se detectează vasele limfatice
”Vasele limfatice sunt vase cu un calibru foarte mic. În funcție de experiența chirurgului, acesta poate detecta acele vase intra-operator cu un microscop microchirurgical. Chiar și așa, timpul este foarte îndelungat. Atunci se apelează la detectarea acestor vase limfatice cu ajutorul unei substanțe fluorescente.
Această substanță flourescentă care este absolut nepericuloasă pentru pacient, se injectează la nivelul tegumentului, iar tegumentul vaselor limfatice preia această substanță spre traiectul natural către ganglionii limfatici. Această substanță se detectează cu ajutorul unei camere speciale și traiectul se vede pe un monitor și astfel se pot detecta vasele limfatice care pot fi anastomozate la o venă din vecinătate și limfa pe care o urmează și se blochează și se varsă în sistemul venos periferic și astfel limfedemul dispare.
Pe parcursul evoluției acestor chirurgii s-a constatat că în stadiile avansate de limfedem, aceste anastomoze nu sunt eficiente. Atunci, s-a standardizat tehnica de transfer unui ganglion dintr-o zonă sănătoasă în zona afectată.
Vezi și: Alimentele care desfundă venele. Ce trebuie să mănânci pentru a evita bolile coronariene
Mă refer la axilă la o pacientă operată de neoplasm mamar, mastectomie și excizia ganglionilor din axilă și dezvoltă limfedem de un grad important. Se detectează cu ajutorul tomografiei computerizate cu substanță de contrast un ganglion limfatic din regiunea inghinală care se transplantează în axilă. Practic, tot ce se întâmplă în jurul acelui ganglion transplantat se regenerează.
Se transplantează ganglionul fără să se facă anastomoze între ganglioni și vasul limfatic. Acele vase limfatice au capacitatea de a detecta acel ganglion și de a se regenera și de a creea natural anastomozele. În 4-5 luni de la intervenția chirurgicală, rezultatele încep să se vadă”, a mai subliniat dr. Marius Ciurea, șeful Clinicii de Chirurgie Plastică, Microchirurgie Reconstructivă și Arsuri din Spitalul Clinic de Urgență din Craiova, profesor universitar la Universitatea de Medicină și Framacie din Craiova, în exclusivitate la Academia de Sănătate de la DC Medical.
Vezi mai multe în VIDEO:
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
