Bioenergoterapeutul Lidia Fecioru a schimbat puțin ”registrul” și dacă de obicei prezenta câte un leac, de data aceasta a dezvăluit ”un sfat”, cu privire la reprimarea emoțiilor și consecințele, uneori nefaste, pe care ”închiderea” în sine o poate avea asupra sănătății.
”Nu știu dacă e un leac, e mai mult un sfat. Să învăţăm să nu ne reprimăm emoţiile. Emoţiile netrăite, reprimate şi strânse în interiorul nostru sunt drum direct către oncologie.
Pentru că ele, la un moment dat, se vor duce către fizic. Ne trezim cu tot felul de tumori, cu tot felul de excrescențe, în deosebi spre oncologie. De aceea spun: să încercăm să nu ne reprimăm emoţiile.
Câinii nu suferă de boli de inimă, pentru că ei au două variante. Ori fug, ori se bat. Același lucru trebuie să facă și omul, de aceea, când avem trăiri puternice şi ne vine să urlăm, să urlăm, ne ajută foarte mult”, a declarat Lidia Fecioru la Antena 3.
Legături interesante iritațiile feței și diverse organe
De asemenea, a subliniat bioenergoterapeutul, zona în care apar iritațiile, la nivelul feței, este în strânsă legătură cu un organ sau altul. ”Dacă ne ies pe partea frunții, înseamnă că avem o problemă cu intestinul gros, o problemă cu digestia. Dacă ne ies deasupra sprâncenelor și în ele, avem o problemă cu sistemul urinar.
Dacă ies în zona tâmplei, sunt probleme cu inima. Pe pomete, cu fierea. Dacă avem iritația între sprâncene și pe nas, sunt probleme cu ficatul, dar și cu tiroida. Iritație deasupra buzei superioare înseamnă o problemă a intestinului gros. Iritația în zona bărbiei înseamnă că avem o problemă în partea de jos a bazinului, iar iritația de pe obraz arată o problemă a stomacului, cu digestie cu tot”, a mai spus Lidia Fecioru.
Vezi și: Emoțiile și constipația. Psiholog: Este mai frecventă în rândul femeilor
Factorii de risc pentru cancer, modificabili sau nu. Dragoș Median: Nu încurajez ca toată lumea să-și facă testări genetice, ar fi o nebunie
Apariția cancerului este dată de o serie de factori de risc, unii modificabili, alții nemodificabili. De altfel, un studiu recent a arătat modul în care stilul de viață poate avea un impact asupra stării de sănătate.
Dr. Dragoș Median a vorbit despre factorii de risc, explicând modul în care putem să ne reducem riscul de apariție al cancerului, dar și cum un test genetic poate să prevină un cancer, iar cel mai cunoscut caz, în acest sens, este cel al actriței Angelina Jolie.
”Sunt situații, într-adevăr, în care putem să identificăm cauza principală a unui cancer. Din păcate, sunt foarte puține aceste situații și iarăși, din păcate, nu putem să generalizăm aceste răspunsuri.
În esență, noi suntem rezultatul interacțiunii dintre două componente. Pe de o parte, genetica este în partea noastră de genotip, totalitatea genelor noastre cu mutații, majoritatea neinteresante, dar uneori și unele patogene, care pot să aibă un răsunet important asupra sănătății.
Pe de altă parte este mediu. Dacă spun mediu, nu mă refer la mediul în care trăim, ci mă refer la interacţiunile pe care noi, ca indivizi, le avem cu ceea ce există în jurul nostru. De la modul în care dormim, cât dormim, ce mâncăm, cum mâncăm, când mâncăm, ce activitate fizică facem, ce expuneri avem la diverși agenți chimici, fizici sau biologici. Toate lucrurile acestea înseamnă interacțiunea noastră cu cu ceea ce e în jur”, a declarat dr. Dragoș Median, medic oncolog, la Antena 3.
”Nu încurajez ca toată lumea să-și facă testări genetice”
”Trebuie să fim atenți și la genetică. În momentul de față, există cunoștințe despre anumite gene ale căror mutații determină sau sunt asociate cu un risc foarte mare de apariție a unui cancer și atunci putem să intervenim aici.
Un exemplu celebru este cazul Angelinei Jolie, care având o mamă, mătușă și o bunică cu cancer de sân, s-a testat pentru mutațiile BRC, şi a observat că are mutații patogene și atunci a făcut mastectomie, iar în felul acesta a prevenit un cancer.
Asta înseamnă că atunci când avem un istoric familial semnificativ, să vedem dacă nu merită să ne căutăm în această direcție. Nu încurajez ca toată lumea să-și facă testări genetice pentru că ar fi o nebunie și pentru că până la urmă cunoștințele noastre sunt mult, mult mai firave decât ne face plăcere să arătăm”, a mai spus medicul. Citește mai departe AICI.
Vezi și: Ura, emoție negativă. Ce se întâmplă în creier
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
