"Sistemul nervos simpatic, reprezentat de adrenalină și noradrenalină este exacerbat la pacienții cu anxietate, chiar și cu anumite manifestări de depresie, iar sistemul nervos simpatic este cel mai generează multe din bolile cardiovasculare, mai ales atunci când se activează rapid și necontrolat", a declarat Dr. Silviu Stanciu, medic primar cardiolog, pentru emisiunea "Tinerețe fără bătrânețe" de la Digi24.
Rolul glandelor suprarenale
"Glandele suprarenale joacă un rol important în această poveste a legăturii dintre anxietate, depresie și boli cardiovasculare, iar cortizolul, un hormon de stres crește la persoanele afectate de anxietate și la rândul lui poate determina exacerbarea unei boli cardiovasculare și chiar inițierea unui proces cardiovascular", adaugă medicul și, în același timp, ne împărtășește din experiența lui practică: "întâlnim la cabinet sau în spital tot felul de acuze de dureri atipice precordiale la un pacient care are anxietate și depresie, tot felul de palpitații care apar necontrolate, atipice, iar la investigare completă putem să observăm că, de fapt, ele sunt epifenomene a unui episod anxios declanșat de către o perioadă lungă pandemică și post-pandemică care va urma".
Situația actuală, extrem de tensionată
Ultimii doi au au fost o adevărată încercare pentru o lume întreagă, iar războiul actual înrăutățește stare psihică: "această situație de război a provocat o decompensare majoră în zona pacienților psihiatrici, care au o anumită patologie psihiatrică, iar toate acestea se pot impacta cardio-vascular prin inițierea unor procese cardiovasculare", anunță acesta.
Legătura dintre bolile de inimă și starea psihică
Doctorul ne invită să privim aceste legături dintre bolile de inimă și anxietate "ca un triunghi. La bază se află substratul bolii, factorul declanșator și factorul de perturbare. În boala cardiovasculară, care reprezintă baza triunghiului factorul declanșator este reprezentat de anxietate și depresie, care declanșează boala cardiovasculară și o perpetuează, o poate întreține" și ne spune că "sunt foarte mulți pacienți la camera de gardă care mimează boli anumite cardiovasculare...pacientul care are și o componentă psihiatrică dobândită sau nativă, are o predilecție de a citi foarte mult, sunt pacienți educați, acesta este profilul pacientului și își găsesc simptome și semne de boli cardiovasculare la cele mai mici manifestări pe care le simt."
Cum diferențiem manifestările?
"De obicei, o electrocardiograma normală la un pacient cu manifestări de panică, ne îndreaptă spre un pacient normal, cardiovascular cu manifestări de anxietate sau cu atac de panică", dezvăluie medicul și spune că "semnele și simptomele în atacurile de panica, de multe ori sunt atipice, dar pot să se suprapună peste caracteristicile simptomatologiei tipice de infarct miocardic.
Profilul pacientului este acesta: un pacient care devine anxios și pe parcurs simte palpitații, tot felul de manifestări din zona cardiovasculară și într-adevăr, la unii pacienți, explorând observăm tot felul de aritmii, care noi la rândul nostru trebuie să le încadrăm: au substrat patogenic sau sunt manifestări psihiatrice?"
Ce este de făcut?
Bolile enunțate sunt abordate prin "medicație simptomatică, dacă este cazul, dacă simptomele sunt exacerbate și strică calitatea vieții, dar îi îndreptăm mai mult pe terapie psiho-comportamentală, pe partea de modelare de factori de risc cardiovascular, cum ar fi sportul. Sportul joacă un rol extrem de important în ameliorarea acestor simptome pentru că sportul, în primul rând, face bine la creier, la neuropsihic, iar secundar pe sistemul cardiovascular", mai spune specialistul.
Acesta oferă și dovezi ale eficienței sportului în stările de panică "la mulți pacienți pe care îi pun să facă sport cel puțin 150 de minute săptămânal de intensitate moderată, la cei care au o inimă bună, practic aceste manifestări dispar încetul cu încetul. Noi avem o tendință de polipragmazie să intervenim medicamentos. Nu este de intervenit medicamentos, de obicei abordarea este mai mult de igienă dietetică, psiho-comportamentală...psihoterapeutul, psihiatrul va considera că este necesară o suplimentare a terapiei cu antidepresive triciclice"
Interdisciplinaritatea, cheia succesului terapeutic
Specialistul este de părere că "la rândul lor, bolile cardiovasculare se asociază și declanșează fenomene neuropsihiatrice datorită faptului că pacienții percep boala cardiovasculară, mai ales un infarct sau un eveniment cardiovascular major, ca pe o amenințare de viață. Orice ne amenință viața și calitatea vieții, practic, are și o componentă psihiatrică...Mă uitam în programele de reabilitare și de recuperare cardiovasculară din occident, există în echipa de recuperare, pe lângă cardiolog, medicul de recuperare, există și un psiholog sau psihiatru care joacă un rol esențial în această poveste. Din practică vă spun că aproximativ 76% din pacienții care au suferit un infarct sunt afectați psihic."
Vezi și: NLP, ce înseamnă și cum te poate ajută să fii mai FERICIT
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
