Proiectul legislativ ce prevede folosirea canabisului în scop medicinal mai are de așteptat, cel puțin până în toamnă când va ajunge din nou în dezbatere la comisiile din Camera Deputaților. După ce în noiembrie 2019 a trecut tacit de Senat, proiectul, asumat de trei deputați și semnat de alți 100 de parlamentari, a ajuns în 2020 la Camera Deputaților, unde a stat în dezbatere până începutul anului trecut, când acesta a primit aviz negativ din partea ministerului Sănătății.
Potrivit acestui proiect, pacienții cu boli cronice în fază terminală ar avea acces, în premieră în România, la calmante pe bază de cannabis, acesta urmând să fie folosit strict în scop medicinal, sub formă de ulei, tinctură, infuzie sau inhalare.
În acest context, medicul Tudor Ciuhodaru ne-a vorbit despre bolile la care ajută canabisul medicinal.
”Canabisul medicinal în România. E bine de știut:
1. Canabisul medicinal e legal în România (încă din 2013 Romănia este a zecea țară europeană ce l-a legalizat) dar (atenție!) doar cu prescripție medicală. Mai exact derivații acestei plante pot fi folosiți acum în diverse boli, precum epilepsia, cancerul sau scleroza.
2. Legalizarea utilizării canabinoizilor ca (și sub formă) de medicamente nu are nicio legătură cu dezincriminarea consumului și posesiei de marijuana. Legalizarea utilizării medicale nu înseamnă dezincriminarea utilizării recreaționale.
3. Sunt diferenţe importante între CBD - canabidiol - o substanţă care poate fi utilizată în scop terapeutic și THC (tetrahidrocanabinol- substanţa psihoactivă din canabis şi se regăseşte în tabelul 1 al Legii 339/2005 care cuprinde substanţe interzise (de uz recreational) şi fără interes în medicină.
4. Poate fi administrat doar cu prescripția unui medic.
5. Pe o rețetă special securizată (conform legii 339/2005) ca orice altă substanţă aflată sub control național (precum codeinfosfatul, morfina sau fortral).
Foto: Facebook Tudor Ciuhodaru
6. Și nu se referă la joint-uri ci la spray-uri (Sativex - spray bucal în UE) sau alte preparate (soluție orală Epidiolex în SUA) fără efecte recreaționale.
7. Întrucât medicamentele de acest tip au (în general) au o concentraţie redusă de THC (tetrahidrocanabinol - substanţa activă din canabis cu efecte halucinogene).
8. Medicamentele pe bază de canabis au indicaţii diferite în funcţie de compoziție: cele cu conţinut de THC mai ridicat sunt de obicei utilizate în managementul durerii. În epilepsie, preparatele care au dat până în prezent rezultate au un conţinut crescut de CBD (canabidiol) şi mai redus de THC.
9. Legislaţia românească nu prevede însă limitări în privinţa concentraţiei de THC chiar dacă reglementările europene diferenţiază cânepa industrială (comercializată uzual sub formă de seminţe sau ulei) de canabisul medicinal în funcţie de concentraţia de THC, precizând că produsele din prima categorie trebuie să aibă maxim 0,2% din substanţa psihoactivă.
10. Sunt suficiente controverse legate de această medicație. În creier există receptori de canabinoizi care controlează diverse aspecte precum intensitatea durerii, a foamei, parametri legaţi de starea psihică. Pe aceste planuri putem regăsi posibilele beneficii ale canabisului precum ameliorarea lipsei acute de poftă de mâncare sau a durerilor de cap cauzate de chimioterapie, a stării persoanelor infectate cu HIV, a durerilor neuropatice, a tremurului cauzat de scleroza multiplă”, ne-a transmis dr. Tudor Ciuhodaru, în exclusivitate.
Potrivit acestuia, tratamentul cu canabis medicinal este ”un tratament adjuvant care nu vindecă dar poate să amelioreze și să ajute în cazul unor pacienți aflați în faze terminale ale bolilor”.
Mai mult, continuă dr. Ciuhodaru, ”unii susțin că sunt prea puţine dovezi bine documentate despre eficienţa utilizării canabisului şi a canabinoizilor şi practic nicio informaţie despre riscurile pe care acestea le prezintă”.
Primul și singurul medicament pe bază de canabis aprobat de FDA
”11. Până acum nicio instituție medicală nu a primit oficial vreo solicitare de import a acestor medicamente.
12. În Uniunea Europeana este autorizat (din 2010) un singur medicament de acest tip (Sativex) - un spray cu administrare orală (aprobat sau recomandat spre aprobare în 21 de ţări din lume, dintre care 18 europene printre care Marea Britanie, Spania, Austria, Germania, Suedia, Finlanda, Danemarca si Polonia,) dar deținătorul autorizației nu și-a exprimat dorința să intre și în România.
13. Sativex este indicat pentru ameliorarea spasticităţii moderate și severe (care afectează diferite grupe musculare) dar doar la pacienţii adulți cu scleroză multiplă care nu au răspuns corespunzător la alte medicamente antispastice uzuale. Medicamentul nu este recomandat copiilor din cauza lipsei datelor referitoare la siguranță.
14. Dacă ar exista o solicitare din partea companiei care deține deja autorizare în UE intrarea pe piață a medicamentului s-ar face printr-o procedură europeana simplificată, de 90 de zile, deoarece Sativex a fost deja autorizat în alte state membre.
Cealaltă variantă aflată la dispoziţia fabricanţilor de produse pe bază de canabis care doresc să distribuie în România ar fi să se adreseze Agenţiei Naţionale a Medicamentului (ANM), considerând că produsele sunt medicamente şi asociindu-le indicaţii pentru diferite afecţiuni.
15. În USA mai există un medicament - soluție orală ce conține canabidiol (Epidiolex) -un ingredient activ extras din planta cannabis sativa, cunoscută mai ales sub denumirea de marijuana.
Compusul activ din marijuana - canabidiolul (CBD) - nu provoacă însă o stare de euforie, aceasta fiind cauzată de un alt compus al plantei de cannabis - THC (tetrahidrocanabinol).
Prin urmare siropul care tratează epilepsia nu le va induce pacienților starea specifică unor consumatori de droguri.
Este indicat în tratarea unor forme agresive de epilepsie - sindromul Dravet și sindromul Lennox-Gastaut. Soluția poate fi folosită în cazul pacienților cu vârsta de peste 2 ani.
Acesta este primul (și singurul) medicament pe bază de cannabis care a primit aprobare FDA de comercializare în USA. Este prescris bolnavilor de cancer, inclusiv copiilor cu această patologie şi bolnavilor cu SIDA. Este indicat pacienţilor care fac chimioterapie contra stărilor de greaţă şi vomă, precum şi pentru stimularea poftei de mâncare”, mai spune medicul.
De asemenea, mai susține dr. Ciuhodaru, ”în 2008 s-a început procedura de autorizare în Uniunea Europeană a acestui medicament, dar în 2011 s-a renunţat. Acum se încearcă din noi procedura de autorizare pentru piaţa europeană ce este posibil să fie finalizată de Agenţia Europeană a Medicamentului (EMA) în prima jumătate a acestui an”, a concluzionat Tudor Ciuhodaru.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
