Omul, prin definiție este o fire socială. Iar timpul său este împărțit între serviciu/școală, timpul liber petrecut cu familia și prietenii, respectiv timpul de odihnă. Da, o împărțire ideală ar fi de câte 8 ore pentru fiecare ”palier”, însă nu de puține ori aceste intervale au variat, luând dintr-o parte și punând în alta.
Perioada de pandemie a însemnat pentru unele categorii de persoane munca de acasă, din confortul sufrageriei sau al bucătăriei, fiecare după posibilități, dar a însemnat în același timp și o izolare de colegi sau de prieteni.
Compania semenilor este la fel de importantă ca și apa, aerul sau hrana. Studii mai vechi au arătat că izolarea ne poate expune la riscul de vătămări fizice în mai multe direcții decât am putea crede.
Un studiu recent, realizat de cercetătorii de la Universitatea din Viena și Universitatea Cambridge, a constatat că opt ore de singurătate pot diminua energia și crește oboseala la fel de mult ca și opt ore fără mâncare la anumite persoane.
Testul de laborator și experimentul de teren al echipei a arătat că persoanele care locuiesc singure sau care se bucură în mod deosebit de interacțiunile sociale sunt cele mai susceptibile de a fi afectate de lipsa de companie.
Mai mult, se pare că reducerea energiei este rezultatul unor modificări ale răspunsului homeostatic al organismului: un fel de act de echilibru, în care lipsa unei legături sociale declanșează o reacție biologică.
”În studiul de laborator, am descoperit asemănări izbitoare între izolarea socială și privarea de hrană.
Ambele stări au indus o scădere a energiei și o oboseală accentuată, ceea ce este surprinzător, având în vedere că privarea de hrană ne face literalmente să ne pierdem energia, în timp ce izolarea socială nu ar face acest lucru”, spun primii autori ai studiului, psihologii Ana Stijovic și Paul Forbes de la Universitatea din Viena, Austria, citați de Science Alert.
În ce a constat studiu
La parte de laborator a studiului au fost implicate 30 de voluntari, femei, care au fost examinate în trei zile diferite, câte 8 ore fiecare: o zi fără socializare, o zi fără mâncare și o zi fără contact social sau mâncare.
Participantele au dat feedback cu privire la stresul, starea de spirit și oboseala lor, fiindu-le măsurate ritmul circadian și nivelul hormonilor de stres.
În ceea ce privește experimentul ”din teren”, la acesta au participat 87 de persoane din Austria, Italia și Germania, iar perioada acoperită a fost cea de la începutul pandemiei, când lumea a fost în lockdown.
Cei implicați au petrecut cel puțin opt ore în izolare și au fost rugați să răspundă la întrebări prin intermediul unei aplicații pentru smartphone similare celor din testul de laborator: despre stres, despre starea de spirit și despre oboseală.
Chiar dacă experimentul din teren nu a implicat și aspectul mâncării, rezultatele sale, niveluri mai scăzute de energie după izolare, se potrivesc cu cele obținute în laborator, sugerând că comparația dintre lipsa interacțiunii sociale și lipsa hranei este una valabilă.
Testul din lumea reală a fost, de asemenea, cel în care cei care trăiesc singuri și cei mai sociabili s-au dovedit a fi cei mai afectați.
”Faptul că observăm acest efect chiar și după o perioadă scurtă de izolare socială sugerează că energia scăzută ar putea fi un răspuns adaptiv homeostatic social, care pe termen lung poate deveni neadaptat”, spune psihologul Giorgia Silani, de la Universitatea din Viena.
Efectele izolării sociale
Izolarea socială poate avea consecințe majore atât pentru sănătatea fizică, dar și pentru cea mintală.
Cercetările fac legătura între izolarea continuă și:
- boli de inimă
- scăderea calități somnului
- sănătatea imunitară afectată
- accident vascular cerebral
- deteriorare cognitivă legată de vârstă, arată Healthline.
De asemenea, viața socială poate afecta sănătatea fizică din două motive principale.
În primul rând izolarea îți poate diminua șansele de a avea grijă de propria persoană, atât din punct de vedere al alimentație, aceste persoane având o dietă dezechilibrată, cât și al activității fizice, precum și o ignorare a ceea ce ține de propria sănătate fizică, prin evitarea controalelor regulate la medic.
În al doilea rând, izolarea poate crește nivelul de stres și al inflamației, cele două putând duce la alte probleme medicale.
În ceea ce privește impactul izolării asupra sănătății mintale, un studiu din 2021 a asociat izolarea cu:
- creșterea stresului legat de muncă
- niveluri mai ridicate de consum de substanțe
- scăderea satisfacției față de viață în general.
Cercetările din 2020 care examinează impactul izolării persoanelor aflate în penitenciare au constatat că izolarea intensă poate provoca:
- anxietate
- depresie
- pierderea identității
- paranoia
- halucinații
- gânduri de sinucidere.
Este adevărat că majoritatea oamenilor nu vor experimenta niciodată izolarea totală a izolării.
Cu toate acestea, izolarea socială pe termen lung poate duce totuși la multe dintre aceste simptome, chiar și fără o singurătate totală.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
