Biroul Regional OMS pentru Europa a raportat până la dată de 21 Aprilie 169 de cazuri de hepatită severă de cauza necunoscută (nu au fost detectate virusurile hepatitice cunoscute până în prezent), înregistrate la copii cu vârstă între 1 lună și 16 ani. Acest cazuri au prezentat insuficiență hepatică, adesea severă, niveluri ridicate ale enzimelor care indică citoliză hepatică și icter. La 74 de cazuri a fost detectată prezența adenovirusului F41.
Cel puţin 169 de cazuri de hepatită acută la copii cu vârste cuprinse între o lună şi 16 ani au fost identificate într-un focar transnaţional care grupează în prezent 11 ţări, a anunţat sâmbătă Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS), citată de CNN.
Cazul raportat de România este al unei fetițe în vârstă de 5 ani, internată la un spital de specialitate în dată de 4 aprilie. Nu a fost detectată nicio infecție virală activă, iar markerii pentru boli autoimune au fost negativi, preciza Ministerul Sănătății.
Dr. Irinel Popescu, directorul centrului de chirurgie generală şi transplant hepatic din cadrul Institutului Clinic Fundeni, a vorbit despre simptomele hepatitei "misterioase" la copii.
În plus, el a explicat ce opțiuni sunt în acest moment disponibile pacienților care dezvoltă forme grave ale acestei boli.
Ce evoluție fulminantă poate să aibă această boală
Întrebat ce evoluție fulminantă poate să aibă această formă de boală, dr. Irinel Popescu a spus că: "Nu este singurul tip de viroză cu care ne întâlnim sau la care s-a descoperit o astfel de evoluție. Suntem destul de familiarizarăți cu ceea ce noi numim hepatita B fulminantă.
O bună parte din aceste boli fulminante ajung la transplant hepatic. Formele inițiale pot să ajungă la gastroenterologie, iar în cazul în care se agravează ajung în terapie intensivă.
Colegii noştri activează imediat protocoalele de tratament a unei insuficiente hepatice acute pentru că asta produce hepatita B fulminantă.
Dacă insuficiența hepatică acută evoluează, conform unor criterii de gravitate, atunci se stabileşte indicația de transplant. Totul este să existe la timp un ficat.
În cazul copiilor, programul de transplant se face cu ficat de la tată sau de la mama. La copilul mic un fragment de ficat este suficient, iar această operaţie se practică de obicei cu succes.
Cea mai mare îngrijorare asta ar fi că s-ar putea ajunge la o epidemie, ceea ce nu se întâmplă la adulţi.
Din punctul nostru de vedere noi suntem pregătiți cu protocolul terapeutic al insuficienței hepatice.
Dacă lucrurile se agravează avem opțiunea transplantului. Asta este tot ce putem face în momentul de faţă", a declarat dr. Irinel Popescu, director al centrului de chirurgie generală şi transplant hepatic din cadrul Institutului Clinic Fundeni, în direct la Antena 3, în cadrul emisiuni News Hour with CNN.
Fetița de 5 ani din România, suspectă de noua hepatită, dependentă de tratament
Starea primului pacient din România suspect de hepatita de cauză necunoscută, o fetiţă de 5 ani, internată la spitalul Grigore Alexandrescu, este stabilă doar atunci când este ţinută sub tratament. Deşi este internată de trei săptămâni medicii nu au observat nici o ameliorare.
Surse medicale spun că fetiţa, diagnosticată cu hepatită fulminantă, este în stare stabilă doar atunci când îi este administrat tratamentul stabilit iniţial. La încercările de reducere a dozei de medicament, pacienta nu a răspuns bine, spun aceleaşi surse. Asta înseamnă că starea de sănătate nu s-a îmbunătăţit.
Planul autorităţilor sanitare este să i se facă noi teste pentru identificarea cauzei care a dus la îmbolnăvirea fetei.
Momentan, medicii stiu doar că are anticorpi pentru COVID-19, ceea ce înseamnă că a trecut recent prin boală. Testele pentru adenovirus, în forma cunoscută acum, au ieşit negative.
"Acestă formă de hepatită menționată de colegii britanici ar fi o hepatită de origine necunoscută. Se investighează dacă este un raport de cauzalitate între adenovirus și această hepatită fulminantă. Ca semne și simptome ar fi starea apatică a copilului, oboseala cronică, nu mai are poftă de mâncare, greață, dureri de cap, musculare, mâncărimi ale pielii, și, de asemenea, schimbarea pielii și a scaunelor. Vor fi mai deschise la culoare și urina mai închisă la culoare", spune Claudina Cobzariu, medic infecționist la Spitalul Victor Gomoiu din București, potrivit Antena 3.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
