Insuficiența respiratorie este un sindrom în care sistemul respirator eșuează în una sau ambele funcții de schimb de gaze: oxigenarea și eliminarea dioxidului de carbon.
Insuficiența respiratorie hipoxemică (tip I) se caracterizează printr-o tensiune arterială a oxigenului (PaO2) mai mică de 60 mm Hg cu o tensiune arterială normală sau scăzută a dioxidului de carbon (PaCO2). Aceasta este cea mai frecventă formă de insuficiență respiratorie și poate fi asociată cu aproape toate bolile acute ale plămânului, care implică, în general, umplerea cu lichid sau colapsul unităților alveolare, arată Emedicine.
Importanța sistemului respirator
Dr. Valentina Lăzăroiu medic specialist ATI în cadrul Spitalului de Boli Infecțioase Victor Babeș din Timișoara arată care este rolul sistemului respirator și cum se produce insuficiența respiratorie.
”Sistemul respirator are mai multe funcţii cheie la nivelul organismului, una dintre acestea fiind schimbul adecvat de gaze. Sistemul respirator include căile respiratorii superioare şi inferioare, sistemul nervos central şi periferic, peretele toracic şi muşchii respiratorii. Orice anomalie ce apare la nivelul componentelor sistemului respirator poate duce la apariţia insuficientei respiratorii.
Insuficiența respiratorie este o afecţiune des întâlnită în practică medicală şi reprezintă incapacitatea sistemului respirator de a realiza oxigenarea eficientă a sângelui şi eliminarea dioxidului de carbon”, arată medicul.
Vezi și: Semiluna de pe unghii, diagnostic pentru anumite boli. Ce înseamnă când lipsește
Insuficiența respiratorie, simptome
Respirăm oxigen din aer în plămâni și expirăm dioxid de carbon, care este un gaz rezidual produs în celulele organismului. Respirația este esențială pentru viața însăși. Oxigenul trebuie să treacă din plămânii noștri în sângele nostru pentru ca țesuturile și organele noastre să funcționeze corect.
Acumularea de dioxid de carbon poate deteriora țesuturile și organele și poate preveni sau încetini livrarea oxigenului în organism.
Semnele şi simptomele care ne pot duce cu gândul la insuficientă respiratorie sunt:
- tahipnee (creşterea frecvenţei respiratorii peste 30 respiraţii/minut)
- bradipnee (scăderea frecvenţei respiratorii sub 12 respiraţii/minut)
- dispnee (senzaţia de lipsa de aer)
- cianoză (coloraţie albăstruie a buzelor, unghiilor, pielii, mucoaselor)
- agitaţie psihomotorie
- somnolenţă
- pierderea cunoştinţei
- transpiraţie profundă
- tulburări ale ritmului cardiac
- dificultatea de a efectua activităţi de rutină (îmbrăcat, mâncat, urcatul scărilor, etc.) însoţită de senzaţie de oboseală şi lipsa de aer, mai notează medicul.
Vezi și: Îți smulgi firele de păr din nas? Nu o mai face. Riști boli grave
Insuficiența respiratorie, de două feluri
Insuficiența respiratorie poate fi clasificată în mai multe feluri.
- Insuficiență respiratorie hipoxemică (presiunea oxigenului arterial < 60 mmHg)
- Insuficiență respiratorie hipercapnică (presiune dioxidului de carbon arterial > 45 mmHg)
Insufiența respiratorie, durată
Insuficiența respiratorie acută se întâmplă rapid și fără prea multă avertizare. Este adesea cauzată de o boală sau o leziune care vă afectează respirația, cum ar fi pneumonia, supradoza de opiacee, accidentul vascular cerebral sau o leziune pulmonară sau a măduvei spinării.
Insuficiența respiratorie se poate dezvolta, de asemenea, încet. Când o face, se numește insuficiență respiratorie cronică. Simptomele includ dificultăți de respirație sau senzația că nu aveți suficient aer, oboseală extremă, incapacitatea de a vă mișca așa cum ați făcut înainte, și somnolență, potrivit National Heart, Lung and Boold Institute.
- Acută – apare în decurs de câteva minute până la ore şi reprezintă o urgenţă medicală
- Cronică – se dezvoltă într-un interval mai lung de timp şi necesită monitorizare şi tratament de specialitate, mai arată medicul.
Vezi și: Primul SEMN că ai DIABET. Mulți nici nu-și dau seama. Testul rapid care-ți arată dacă ai boala
Insuficiența respiratorie, cauze
Mai multe afecțiuni medicale pot duce la insuficiență respiratorie. Este vorba despre:
- Afecţiuni ale sistemului nervos central (accident vascular cerebral, utilizarea de droguri, intoxicaţii, encefalopatie metabolică, infecţii, hipertensiune intracraniană)
- Afecţiuni ale sistemului neuromuscular (poliomielita miastenia gravis, tetanus, sindromul Guillain Barre)
- Afecţiuni ale căilor aeriene superioare (obstrucţii, edem glotic, infecţie, tumori, paralizia corzilor vocale)
- Boli pulmonare (astm, BPOC, fibroză pulmonară, pneumonie)
- Traumatisme ale capului, coloanei vertebrale, toracelui
- Alergii severe la medicamente sau alimente, mai arată medicul anestezist.
Insuficiența respiratorie, diagnostic și tratament
Un medic vă poate diagnostica cu insuficiență respiratorie pe baza nivelului de oxigen și dioxid de carbon din sânge, un examen fizic pentru a vedea cât de rapidă și superficială este respirația și cât efort depuneți pentru a respira, precum și rezultatele testelor funcției pulmonare.
Dacă sunteți diagnosticat cu o boală pulmonară gravă, cum ar fi insuficiența respiratorie, este posibil să aveți nevoie de oxigen suplimentar prin tuburile din nas sau de sprijin cu un aparat de respirație numit ventilator.
”Pentru stabilirea diagnosticului insuficienței respiratorii se fac diverse teste şi proceduri care implică o abordare multidisciplinară: analiza gazelor din sângele arterial, pulsoximetrie, evaluare imagistică pulmonară, spirometrie, bronhoscopie, biopsii, evaluare cardiologică şi neurologică.
Tratamentul insuficienței respiratorii acute este o urgenţă medicală întrucât poate pune viaţa în pericol şi necesită tratament medical de urgenţă în cadrul unui spital. Principiile de tratament în insuficienţa respiratorie urmăresc menţinerea oxigenării tisulare şi restabilirea schimburilor gazoase la nivelul capilarelor alveolare prin: administrarea de oxigen în funcţie de gravitatea pacientului (canula nazală, masca facială, ventilaţie mecanică non-invazivă sau invazivaă oxigenarea cu membranăț extracorporela) şi tratamentul specific fiecărei cauze care a dus la apariţia insuficientei respiratorii”, mai arată dr. Valentina Lăzăroiu.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
