Instabilitatea rotuliană înseamnă o rotulă instabilă, aceasta este o condiție patologică a rotulei care se deplasează în afara șanțului de la capătul femurului care o menține în poziție.
”Rotula face parte dintr-un complex anatomic, format din mușchiul coapsei, cvadricepsul, tendonul cvadricipital, un manșon în partea anterioară a genunchiului, format din țesut conjunctiv și ligamente și tendonul rotulian care leagă tot acest complex de partea superioară a tibiei.
Acest complex se numește aparat extensor al genunchiului iar o componentă foarte importantă a acestui aparat care efectuează flexia și extensia genunchiului este șanțul pe care rotula alunecă, din partea anterioară și inferioară a femurului”, declarat dr. Răzvan Dragomir, medic primar ortopedie și traumatologie, la Digi 24.
Instabilitatea rotuliană, cauze și factori de risc
Potrivit medicului, există două tipuri de instabilitate rotuliană și anume:
- luxația traumatică, adică ”ieșirea din acel șanț, pe care alunecă în mod normal rotula, în lateral de obicei în urma unei accidentări, sportive, profesionale sau de altă natură. Aceasta presupune ruperea unor ligamente care asigură stabilitate rotulei și în felul acesta rotula sare în lateral”, a spus medicul.
- instabilitatea cronică, subluxația recidivantă, este un alt tip de instabilitate rotuliană. ”Este cauzată de o modificare anatomică a acestui aparat extensor al genunchiului, o modificare numită dezaxare de aparat extensor ce presupune anumite condiții anatomice particulare întâlnite mai frecvent la persoanele de sex feminin și cu manifestare clinică, de obicei, în decada a doua și a treia de vârstă, la adolescentul și adultul tânăr.
Aceasta implică anumite modificări osoase, deviere de la aliniamentul normal al membrului inferior, genu valgus - genunchi în X, asociind frecvent o torsiune internă a femurului și a torsiune externă a tibiei, asociază frecvent anumite laxități ligamentare și o anumită poziție a rotilei și foarte frecvent se suprapune pe o configurație anatomică particulară a șanțului femural pe care acesta alunecă”, a mai spus medicul.
Instabilitatea rotuliană, simptome
În cazul leziunilor acute, a luxației traumatice, simptomatologia include:
- durere de genunchi, rigiditate și umflături
- sunete de cracare sau pocnituri în genunchi atunci când urcați scări sau îndoiți genunchiul
- senzația că rotula se prinde de țesut sau se mișcă dintr-o parte în alta.
În cazul leziunilor cronice, a instabilității cronice, a luxațiilor recidivante de rotulă, medicul afirmă că ”simptomele sunt mai puțin importante, la început, poate că prima luxație creează o durere care apoi se estompează, în cursul luxațiilor următoare.
Dar simptomul principal care aduce pacientul la medic este, de obicei, durerea anterioară de genunchi, care apare într-un mod insidios, se accentuează pe parcursul timpului și ajunge să fie extrem de neplăcută la activitățile uzuale, de tipul mersului, ridicatului de pe scaun, urcat și coborât scările, aceasta fiind de fapt o consecință a leziunilor care apar la nivelul cartilajului rotulei, în momentul alunecării repetate în partea externă a genunchiului”, a explicat medicul ortoped.
Instabilitatea rotuliană, diagnostic și tratament
Diagnosticarea instabilității rotuliene se face în urma unor investigații care includ:
- radiografia de genunchi, ce se realizează în momentul prezentării pacientului la medic
- examenul RMN de genunchi, care este un examen foarte util deoarece oferă informații legate de țesuturile moi periarticulare și articulare, precum ligamentele care conferă stabilitate rotulei sau cartilajul care acoperă rotula
- examinarea CT de genunchi, despre care medicul susține că ”este folosit pentru planificarea intervențiilor chirurgicale și corecția acestei probleme patologice”,
În ceea ce privește tratamentul, acesta poate să fie conservator, în cazul luxațiilor traumatice sau a primelor luxații în instabilitatea cronică, și presupune tratament antiinflamator, antidurere, ”iar dacă nu se remite în mod spontan, repoziționarea rotulei de către personalul medical calificat, urmat de o imobilizare într- orteză specială care conferă stabilitate rotulei”, a precizat medicul.
În cazurile traumatice și în urma primei luxații a instabilității cronice, ”tratamentul chirurgical este rezervat doar cazurilor în care apar anumite fragmente de os care se desprind de la nivelul rotulei, cel mai frecvent, sau a șanțului femural, în momentul luxației traumatice”, a mai spus ortopedul.
În cazul leziunilor cronice, a luxației recidivante, tratamentul este chirurgical și include:
- repararea ligamentului patelo-femural medial (MPFL) pentru a întări și repara ligamentele care țin rotula în poziție
- reconstrucția MPFL pentru a înlocui un ligament deteriorat cu un tendon femural prelevat de la un donator sau din altă parte a corpului dumneavoastră
- osteotomia genunchiului (transferul tuberculului tibial) pentru a realinia tibia, femurul, rotula și țesuturile conjunctive.
Această procedură chirurgicală deschisă necesită o incizie mai mare și o recuperare mai lungă decât chirurgia artroscopică.
- înlocuirea genunchiului pentru a trata artrita severă sau dislocările recurente, arată Cleveland Clinic.
Fiți la curent cu ultimele noutăți. Urmăriți DCMedical și pe Google News
Te-a ajutat acest articol?
Urmărește pagina de Facebook DCMedical și pagina de Instagram DCMedical Doza de Sănătate și accesează mai mult conținut util pentru sănătatea ta, prevenția și tratarea bolilor, măsuri de prim ajutor și sfaturi utile de la medici și pacienți.
